Pactul AntiComintern

În lumea de astăzi, Pactul AntiComintern este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant. Atât la nivel personal, cât și profesional, Pactul AntiComintern a captat atenția unui număr mare de indivizi și a generat dezbateri în diferite sectoare. De-a lungul timpului, opiniile și perspectivele despre Pactul AntiComintern au evoluat, rezultând într-un interes tot mai mare pentru înțelegerea pe deplin a importanței și impactului său asupra societății. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Pactul AntiComintern, analizând impactul acestuia în diferite contexte și oferind o viziune cuprinzătoare care ne permite să înțelegem pe deplin relevanța sa în lumea de astăzi.

Semnarea pactului de Joachim von Ribbentrop

Pactul AntiComintern a fost un pact anticomunist încheiat la data de 25 noiembrie 1936 între Germania Nazistă și Japonia Imperialistă, împotriva Internaționalei a III-a Comuniste, cunoscute și sub denumirea Comintern.

Pactul AntiComintern prevedea consultări reciproce între cele două state semnatare în cazul vreunei agresiuni a URSS împotriva vreuneia dintre ele, precum și luarea de măsuri pentru securitatea intereselor comune. De asemenea, niciunul dintre cele două state nu putea încheia tratate politice cu URSS și, totodată, Germania era obligată de către Japonia să recunoască independența statului Manciuko.

La 6 noiembrie 1937 Italia Fascistă a aderat la acest pact, creându-se astfel ceea ce a devenit cunoscut, mai târziu, sub numele de Axa (Axa Berlin-Roma-Tokyo).

În 1941, după invadarea URSS de către Germania prin Operațiunea Barbarossa, pactul a fost revizuit. De asemenea, pe 25 noiembrie, a fost celebrată reînnoirea lui pentru o perioadă de încă cinci ani. La această dată, semnatarii Pactului AntiComintern au fost:

[1]

Note

  1. ^ The Avalon Project : Protocol Concluded by Italy, Germany, and Japan, at Rome, November 6, 1937, avalon.law.yale.edu