În lumea de astăzi, Palatul Babos din Cluj-Napoca a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Atât la nivel personal, cât și profesional, Palatul Babos din Cluj-Napoca generează dezbateri, discuții și reflecție datorită impactului său asupra societății. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Palatul Babos din Cluj-Napoca, de la originile sale istorice până la influența sa asupra prezentului. În plus, vom analiza diferitele perspective și opinii care există în jurul Palatul Babos din Cluj-Napoca, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
Palatul Babos | |
![]() Palatul Babos | |
Clădire | |
---|---|
Loc | Cluj-Napoca |
Oraș | Cluj-Napoca[1] ![]() ![]() |
Țară | România |
Adresă | Str. Gheorghe Doja (fosta Wesselényi Miklós) 38, Piața Mihai Viteazu (fosta Séchenyi István) nr. 1 |
Actualii beneficiari | Sándor Babos |
Coordonate | 46°46′27″N 23°35′17″E / 46.774165°N 23.588095°E |
Începută | 1889 |
Terminată | 1890 |
Modifică date / text ![]() |
Palatul Babos din Cluj-Napoca este un monument istoric și de arhitectură, edificiu reprezentativ pentru arhitectura Belle Époque din Cluj. Clădirea a fost construită pe strada Regele Ferdinand nr. 38.
Palatul, care este în formă de V și care face parte dintr-un complex arhitectural alături de Palatul Széki, Palatul Berde și Palatul Elian, a fost construit la începutul anilor 1890 și poartă numele primului proprietar, Babos Sándor.[2]
Până în 1944 la etajul II a funcționat o breaslă artistică transilvană.
|accesat=
ignorat (posibil, |access-date=
?) (ajutor)