Pan M. Vizirescu

În articolul lui Pan M. Vizirescu vom explora în detaliu diferite aspecte legate de acest subiect. De la originea și evoluția ei până la impactul asupra societății actuale, vom aborda principalele probleme care au dus la dezbateri și reflecții de-a lungul timpului. Prin analize aprofundate și abordări multidisciplinare, vom aprofunda în implicațiile sale istorice, culturale, politice și sociale, cu scopul de a înțelege mai bine relevanța acesteia în contextul contemporan. În plus, vom examina cele mai recente cercetări și progrese în acest domeniu, precum și perspectivele de viitor care ar putea marca dezvoltarea acestuia. Nu rata acest articol complet despre Pan M. Vizirescu!

Pan M. Vizirescu
Date personale
PoreclăPan Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Braneț, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (96 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieredactor​
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București[1]
Facultatea de Drept a Universității din București[1]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pan M. Vizirescu (nume complet Pantelimon M. Vizirescu; n. 16 august 1903 în Brăneț, comuna Bârza, județul Olt – d. 2000) a fost un poet, eseist și jurnalist român, care a colaborat la revistele Gândirea și Sfarmă-piatră. După instaurarea guvernului Petru Groza, a făcut parte dintr-un lot de 14 jurnaliști judecați în mai-iunie 1945, pentru „crimă de contribuție la dezastrul țării”. Condamnat la închisoare pe viață, a reușit a se sustragă pedepsei trăind peste două decenii în clandestinitate.[2][3][4]

Note

  1. ^ a b c (PDF) http://bibliotecadeva.eu:82/periodice/romlit/1983/12/romania_literara_1983_12_52.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Dan Stanca (), „Pan Vizirescu, ultimul „gândirist"”, Ziarul Lumina, arhivat din original la , accesat în  
  3. ^ Lucian Boia (2012), Capcanele istoriei. București: Editura Humanitas, p. 266
  4. ^ Jurnalistul anticomunist care a stat ascuns 23 de ani în podul casei. Nepoată: „În fiecare marți noaptea ieșea în curte. Ar fi vrut să fie îngropat în grădină“, 30 aprilie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 25 iunie 2016