Panama Papers
În lumea de astăzi, Panama Papers este o problemă care a câștigat o mare relevanță în societate. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, importanței sale în dezvoltarea diferitelor domenii sau influenței sale asupra culturii și divertismentului, Panama Papers a devenit un punct de interes pentru un public larg. În acest articol vom explora diferite aspecte legate de Panama Papers, de la originile și evoluția sa până la impactul său astăzi. În plus, vom analiza modul în care Panama Papers și-a pus amprenta în diferite domenii și a devenit un fenomen care merită examinat în profunzime.
| Panama Papers | |
 | |
 Țări cu oficiali publici implicați în anchetă | |
| Descriere | Publicarea a 11,5 milioane de documente confidențiale (2,6 TB)[1] |
|---|---|
| Vechimea documentelor | Anii 1970–2016[1] |
| Perioada de publicare | Aprilie 2016 |
| Principali editori | Süddeutsche Zeitung, Consorțiul Internațional de Investigații Jurnalistice |
| Website oficial | www.panamapapers.de panamapapers.icij.org panamapapers.sueddeutsche.de/en/ |
Documentele din Panama[2] (în engleză : Panama Papers), este denumirea unei anchete jurnalistice internaționale având la bază o scurgere masivă de informații confidențiale de la un birou de avocatură panameză, care a avut loc în august 2015. Aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, scrisori, telefaxuri, certificate de întemeiere de firme, contracte de credit, facturi, extrase de cont, fotografii), în total aproximativ 2,6 TB de date, au fost transmise de către un informator anonim (whistleblower) ziarului german Süddeutsche Zeitung, care le-a pus la dispoziție orgnizației internaționale de jurnalism și de investigație ICIJ (fondat de către Center for Public Integrity, CPI).[3]
Denumirea Panama Papers este o referire la expresia populară "Pentagon Papers" din războiul din Vietnam, numele dat fișierului secret de 7.000 de pagini dezvăluit publicului în 1971 de New York Times și alte cincisprezece ziare americane.
La 3 aprilie 2016, numeroase publicații media (109 ziare, posturi TV și medii online) au publicat, simultan în 76 de țări, primele lor concluzii (dar nu și documentele), dezvăluind metodele cum unii dintre cei mai bogați oameni din lume își ascund averile în paradisuri fiscale.[4] Potrivit jurnaliștilor de la en:Center for Public Integrity (CPI), o organizație internațională nonprofit de jurnalism investigativ, documentele aparțin firmei de avocați Mossack Fonseca din Panama, care a ajutat diverși clienți în ocultarea de averi, spălarea de bani și evitarea și reducerea impozitelor de plătit. Documentele arată, printre altele, legături către 72 de actuali sau foști șefi de state, inclusiv dictatori acuzați de jafuri în propriile țări.[4]. Printre altele, documentele arată un grup condus de o bancă din Rusia, responsabilă de spălarea a peste un miliard de dolari, în care sunt implicați asociați apropiați lui Vladimir Putin. Operațiunea condusă de Banca Rusiei, intră sub incidența sancțiunilor impuse în contextul anexării Crimeei de către Rusia.
Persoane citate în anchetă
Șefi de stat și de guvern
Actuali
- Sigmundur Davíð Gunnlaugsson(d), fost prim-ministru al Islandei; a demisionat la 6 aprilie 2016 în legătură cu aceste dezvăluiri
- Khalifa bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite
- Petro Poroșenko, președintele Ucrainei
- Vladimir Putin, președintele Rusiei
- Salman bin Abdulaziz al Saud, regele Arabiei Saudite
Foști
- Mauricio Macri, președintele Argentinei
- Ahmed al-Mirghani, Președintele Sudanului
- Ali Abu al-Ragheb, Prim-ministrul Iordaniei
- Ayad Allawi, Prim-ministrul interimar al Irakului
- Bidzina Ivanișvili, Prim-ministrul Georgiei
- Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, Prim-ministrul Qatarului
- Hamad bin Khalifa Al Thani, Emirul Qatarului
- Pavlo Lazarenko, Prim-ministrul Ucrainei
FIFA
- Jérôme Valcke, fost Secretar General al FIFA
- Lionel Messi, fotbalist la FC Barcelona și naționala Argentinei
- Michel Platini, fost Președinte al UEFA
Români
- Cristi Borcea,[5] fost acționar și președinte executiv al clubului Dinamo București
- Frank Timiș,[5] om de afaceri
- Sorin Ovidiu Vântu,[5] proprietar al trustului media Realitatea-Cațavencu
Alte persoane notabile
- Aishwarya Rai,[6] actriță și model indian
- Amitabh Bachchan,[6] actor indian
- Jackie Chan,[7] artist marțial, actor, regizor de film, producător, cascador și cântăreț originar din Hong Kong
Vezi și
Note
- ^ a b Frederik Obermaier, Bastian Obermayer, Vanessa Wormer, Wolfgang Jaschensky (). „About the Panama Papers”. Süddeutsche Zeitung.
- ^ Documentele Panama - Corupție și înșelăciune la nivel înalt, Radio România Actualități, 4 aprilie 2016
- ^ „Fabrica de firme – secretele financiare ale elitelor mondiale”. RISE Project. .
- ^ a b Narcis Roșioru (). „Ancheta "Panama Papers" - scurgere masivă de informații. Cei mai bogați oameni ai planetei, printre care și [[român]]i, într-o rețea globală de corupție”. Mediafax. Conflict URL–wikilink (ajutor)
- ^ a b c „Filiera romaneasca din Panama Papers. Ce romani apar in cea mai mare scurgere de informatii despre afacerile offshore”. Stirile Pro TV. .
- ^ a b Ritu Sarin, P. Vaidyanathan Iyer, Jay Mazoomdaar (). „Indians in Panama Papers list: Amitabh Bachchan, KP Singh, Aishwarya Rai, Iqbal Mirchi, Adani elder brother”. The Indian Express.
- ^ „Secret offshore dealings: Some things to know about Panama Papers leak”. The Straits Times. .