Astăzi vom vorbi despre Partij van de Arbeid, un subiect care a căpătat relevanță în ultimii ani datorită impactului său asupra societății. Partij van de Arbeid a captat atenția experților și a fanilor, generând o mare dezbatere în jurul implicațiilor și consecințelor sale. Pe măsură ce avansăm în era digitală, Partij van de Arbeid a devenit o temă recurentă în diferite domenii, de la tehnologie la științe sociale. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Partij van de Arbeid, analizând diferitele sale perspective și influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi.
Partidul Muncii Partij van de Arbeid | |
![]() | |
Abreviere | PvdA ![]() |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | Lodewijk Asscher |
Fondator(i) | Koos Vorrink[1] Marinus van der Goes van Naters[1] Willem Drees[1] Dolf Joekes[1] Willem Banning[1] Wim Schermerhorn[1] Rintje van der Brug[1] Joan Willems[1] Geert Ruygers[1] Gerard van Walsum[1] ![]() |
Date | |
Înființat | 9 februarie 1969 |
Sediu | Leeghwaterplein 45, Haga |
Organizație de tineret | Tinerii Socialiști |
Număr de membri (2019) | 45.040[2] |
Informații | |
Ideologie oficială | Social-democrație |
Poziție politică | Centru-stânga |
Afiliere internațională | Alianța Progresistă |
Afiliere europeană | Partidul Socialiștilor Europeni |
Grup europarlamentar | Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților |
Culori oficiale | Roșu |
Senat | 6 / 75
|
Camera Reprezentanților | 9 / 150
|
Parlamentul European | 6 / 26
|
Comisarii Regelui | 3 / 12
|
Statele Provinciale | 53 / 570
|
Prezență online | |
www.pvda.nl | |
Modifică date / text ![]() |
Partij van de Arbeid (română Partidul Muncii, PvdA) este un partid politic de centru-stânga, social-democratic din Țările de Jos. Acesta a fost încă de la înființare, împreună cu Christen-Democratisch Appèl, unul dintre cele două mari formațiuni politice istorice ale țării.
PvdA a fost înființat ca fiind un partid social-democratic, își propunea să construiască un stat social. Schimbări au început să apară în anii 1970, când programul partidului a fost radicalizat, susținând cauze precum feminismul, conservarea mediului înconjurător sau dezvoltarea lumii a treia.
Cu toate acestea, în anii 1990, pozițiile economice și sociale au devenit mai moderate. La acea vreme partidul susținea reformarea statului social și privatizarea anumitor servicii publice. Astfel, în 2005 PvdA a adoptat noul program statutar al partidului, reconfirmat ulterior. Acesta susținea ideologia sa de centru-stânga și prezenta drept probleme cheie: șomajul, securitatea socială și starea de bine a cetățenilor, propunându-și să investească mai ales în educație, sănătate și securitate.
După cum reiese din denumirea partidului, Partidul Muncii s-a bazat la început pe clasa muncitoare a Țărilor de Jos. Cu toate acestea, în prezent partidul este susținut mai ales de către bugetari, imigranți și o bună parte din pensionari.
De-a lungul timpului partidul și-a consolidat câteva fiefuri electorale, printre care se numără mari orașe precum Amsterdam și Rotterdam sau provincile nordice Groningen, Friesland sau Drenthe.
An | Voturi | % | Mandate | +/– | Guvern |
---|---|---|---|---|---|
1946[3] | 1.347.940 | 28,31 | 29 / 100
|
Coaliție | |
1948[3] | 1.262.888 | 25,61 | 27 / 100
|
▼ 2 | Coaliție (1948–1951) |
Coaliție (1951–1952) | |||||
1952[3] | 1.545.844 | 28,97 | 30 / 100
|
▲ 3 | Coaliție |
1956[3] | 1.872.201 | 32,69 | 50 / 150
|
▲ 20 | Coaliție (1956–1958) |
Opoziție (1958–1959) | |||||
1959[3] | 1.821.285 | 30,36 | 48 / 150
|
▼ 2 | Opoziție |
1963[3] | 1.753.025 | 28,01 | 43 / 150
|
▼ 5 | Opoziție (1963–1965) |
Coaliție (1965–1966) | |||||
Opoziție (1966–1967) | |||||
1967[3] | 1.620.447 | 23,55 | 37 / 150
|
▼ 6 | Opoziție |
1971[3] | 1.554.733 | 24,60 | 39 / 150
|
▲ 2 | Opoziție |
1972[3] | 2.021.454 | 27,4 | 43 / 150
|
▲ 4 | Coaliție |
1977[3] | 2.813.793 | 33,83 | 53 / 150
|
▲ 10 | Opoziție |
1981[3] | 2.458.452 | 28,29 | 44 / 150
|
▼ 9 | Coaliție |
1982[3] | 2.503.517 | 30,40 | 47 / 150
|
▲ 3 | Opoziție |
1986[3] | 3.051.678 | 33,23 | 52 / 150
|
▲ 5 | Opoziție |
1989[3] | 2.832.739 | 31,91 | 49 / 150
|
▼ 3 | Coaliție |
1994[3] | 2.153.135 | 23,97 | 37 / 150
|
▼ 12 | In coalition |
1998[3] | 2.494.555 | 28,98 | 45 / 150
|
▲ 8 | Coaliție |
2002[3] | 1.436.023 | 15,11 | 23 / 150
|
▼ 22 | Opoziție |
2003[3] | 2.631.363 | 27,26 | 42 / 150
|
▲ 19 | Opoziție |
2006[3] | 2.085.077 | 21,19 | 33 / 150
|
▼ 9 | Coaliție (2006–2010) |
Opoziție (2010) | |||||
2010[3] | 1.848.805 | 19,63 | 30 / 150
|
▼ 3 | Opoziție |
2012[3] | 2.340.750 | 24,84 | 38 / 150
|
▲ 8 | Coaliție |
2017 | 599.699[4] | 5,7 | 9 / 150
|
▼ 29 | Opoziție |
An | Voturi | % | Mandate | +/– |
---|---|---|---|---|
2003[5] | 40.613 | 25,12 | 19 / 75
|
|
2007[5] | 31.032 | 19,03 | 14 / 75
|
▼ 5 |
2011[5] | 106 | 18,76 | 14 / 75
|
▬ |
2015[5] | 63 | 11,05 | 8 / 75
|
▼ 6 |
2019[5] | 56 | 19,01 | 6 / 26
|
▼ 2 |
An | Voturi | % | Mandate | +/– | Note |
---|---|---|---|---|---|
1979 | 1.722.240 | 30,39 (Nr. 2) | 9 / 25
|
[6] | |
1984 | 1.785.165 | 33,70 (Nr. 2) | 9 / 25
|
▬ | [7] |
1989 | 945.869 | 30,70 (Nr. 2) | 8 / 25
|
▼ 1 | [8] |
1994 | 945.869 | 22,88 (Nr. 2) | 8 / 31
|
▬ | [9] |
1999 | 712.929 | 20,11 (Nr. 2) | 6 / 31
|
▼ 2 | [10] |
2004 | 1.124.549 | 23,60 (Nr. 2) | 7 / 27
|
▲ 1 | [11] |
2009 | 548.691 | 12,05 (Nr. 3) | 3 / 25
|
▼ 4 | [12] |
2014 | 446.763 | 9,40 (Nr. 6) | 3 / 26
|
▬ | [13] |
2019 | 1.045.274 | 19,01 (Nr. 1) | 6 / 26
|
▲ 3 | [14] |