În acest articol vom explora impactul pe care Pavel din Eghina l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății moderne. De la apariția sa, Pavel din Eghina a generat o mare dezbatere și a generat schimbări semnificative în diverse domenii, de la politică la tehnologie, inclusiv cultură și relații interpersonale. Pe parcursul acestor pagini, vom analiza modul în care Pavel din Eghina a transformat modul în care interacționăm, gândim și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În plus, vom examina influența acesteia în domeniul profesional și modul în care a afectat modul în care companiile operează și comunică cu clienții lor. Prin această analiză, ne propunem să aruncăm lumină asupra importanței și sferei de aplicare a Pavel din Eghina în societatea contemporană.
Pavel din Eghina | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 625 d.Hr. ![]() Egina, Administrația descentralizată a Atticii(d), Grecia ![]() |
Decedat | 690 d.Hr. (65 de ani) ![]() |
Ocupație | medic iatrosophist ![]() |
Limbi vorbite | limba greacă bizantină ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Pavel din Eghina (625? - 690?) a fost medic bizantin, cunoscut pentru redactarea unei celebre enciclopedii medicale.
S-a născut în insula greacă Eghina.
A profesat ca medic în Alexandria cu puțin înainte ca aceasta să fie cucerită de arabi (642). A rămas aici, fiind apreciat și ocrotit de noi stăpâni musulmani.
Pavel din Eghina era un chirurg dotat cu o mare îndemânare și ingeniozitate, efectuând intervenții grele și complicate legate de: cancer, hernie inghinală, litiază urinară, extirparea amigdalelor, polipilor nazali. Recomandă soluții moderne pentru acea vreme: abținerea de la orice intervenție în cazul cancerului uterin, extirparea și nu cauterizarea cancerului sânului, iar operația de hernie, pe care a preconizat-o, s-a aplicat până în secolul al XVII-lea.
Se pare că Pavel din Eghina a dat cancerului numele care îl poartă și astăzi, după asemănarea prelungirilor tumorii cu ghearele unui rac (cancer).[1]
Marele medic grec s-a ocupat și de strabism, propunând o mască pentru corectarea privirii crucișe, dispozitiv evocat un mileniu mai târziu de către oculistul Georg Bartisch (1535 - 1606).[2]
Dintre operele sale, traduse la scurt timp în arabă[3], s-a păstrat până astăzi un tratat în șapte cărți, o compilație, cu multe adaosuri din experiența personală.