Petală
În acest articol vom explora subiectul Petală din diverse perspective, cu scopul de a înțelege importanța sa astăzi. Vom analiza originile, evoluția și repercusiunile sale asupra societății, precum și impactul său în diferite domenii. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să aprofundăm cele mai relevante aspecte ale Petală, examinând implicațiile sale în cultură, economie, politică și alte aspecte ale vieții de zi cu zi. În plus, vom aprofunda în posibilele tendințe viitoare legate de Petală, pentru a înțelege influența sa pe termen lung.
Petalele (singular, petală) sunt frunze modificate care înconjoară floarea și protejează (înainte de deschiderea sa) organe reproductive ale plantei. Sunt adesea viu colorate sau se prezintă ca având forme neobișnuite pentru a atrage polenizatorii.
Toate petalele unei singure flori formează corola sa. Petalele sunt adesea protejate de un alt grup special de frunze modificate, numite sepale, care formeazăă caliciul florii, aflat imediat sub corolă.
Există plante la care nu se poate face distincția între petale și sepale; atunci ansamblul petalelor și sepalelor se numește colectiv tepale. Example de plante, la care termenul de tepale este corect, sunt genurile Aloe și Tulipa. Similar, genuri ca Rose și Phaseolus prezintă sepale și petale clar distincte.
Corola
Rolul corolei în evoluția plantelor a fost studiat intens de când Charles Darwin a postulat teoria originii corolelor elongate și a corolelor tubulare. [1]
Dacă petalele sunt independente una de alta, atunci planta este polipetală, iar dacă sunt fuzionate, cel puțin parțial, atunci planta este gamopetală. Corola unor anumite plante este tubulară.
Variații
Petalele variază „dramatic” pentru diferite specii. Numărul de petale ale unei flori sunt importante în clasificarea plantei. Spre exemplu, florile eudicotiledonatelor (cel mai mare grup de dicotiledonate) au cel mai adesea patru sau cinci petale, în timp ce florile monocotiledonatelor au trei sau șase petale, deși există și excepții. [2]
Genetică
Referințe
- ^ L. Anders Nilsson (). „The evolution of flowers with deep corolla tubes”. Nature. 334 (6178): 147–149. Bibcode:1988Natur.334..147N. doi:10.1038/334147a0.
- ^ Soltis, Pamela S.; Douglas E. Soltis (). „The origin and diversification of angiosperms”. American Journal of Botany. 91 (10): 1614–1626. doi:10.3732/ajb.91.10.1614. PMID 21652312. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
- Simpson, Michael G. (). Plant Systematics. Academic Press. ISBN 0-08-051404-9.
- Foster, Tony. „Botany Word of the Day”. Phytography. Accesat în .