Piața Matache

În acest articol, vom explora impactul Piața Matache asupra diferitelor aspecte ale societății. De la contribuțiile sale în domeniul științific până la influența sa asupra culturii populare, Piața Matache și-a pus amprenta în nenumărate domenii. De-a lungul istoriei, Piața Matache a fost obiect de dezbatere și admirație, generând opinii contradictorii și stârnind curiozitatea a milioane de oameni din întreaga lume. În acest sens, este fascinant să analizăm modul în care Piața Matache a modelat lumea pe care o cunoaștem astăzi, precum și implicațiile pe care le are moștenirea sa pentru viitor. Prin urmare, acest articol își propune să abordeze impactul transversal pe care Piața Matache l-a avut asupra societății, oferind o viziune cuprinzătoare asupra relevanței și semnificației sale.

Piața Matache - exterior în 2009
Piața Matache - interior în 2009

Piața „Matache” din București se află la intersecția Căii Griviței cu Calea Buzești, renumit loc de tranzit al comercianților de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Printre ei se afla și măcelarul Loloescu Matache. Acesta și-a început afacerea după Războiul de Independență, către 1879, când au început să se construiască vestita hală Matache. La acea vreme, intersecția Căii Griviței cu Calea Buzești se afla la marginea orașului. La 18 ianuarie 1948, Piața „Matache Măcelaru” devine piață de stat cu numele de Piața „Ilie Pintilie”. Sâmbătă, 21 decembrie 2024, a fost emis un mesaj RO-Alert în urma căruia s-a semnalat că mai multe magazine au luat foc.[1]

Repere

În apropierea Pieței „Matache Măcelaru” se află bustul doctorului Haralambie Botescu. Medicul a desfășurat o activitate meritorie în combaterea epidemiilor în timpul Primului Război Mondial. Acest bust, realizat de sculptorul D. Mățăoanu în bronz, se află în actuala Piață „Haralambie Botescu” (la intersecția Străzii Berzei cu Strada Popa Tatu).

Fosta Hală Matache Măcelaru, amenințată cu demolarea prin proiectul din 2011 al arterei de circulație "diametrala nord-sud", promovat de primarul Sorin Oprescu (parțial prin acțiuni ilegale),[2] a fost dărâmată pe 25 martie 2013.[3][4][5] Cinematograful Feroviar este o clădire construită în deceniul opt al secolului 19. Clădirea a fost incendiată la Revoluție, fiind demolat în 2010 în mod ilegal.[6]

Note

  1. ^ „Incendiu puternic la Piața Matache din București. A fost emis și un mesaj RO-Alert”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  2. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Oprescu dărâmă Hala Matache noaptea, pe furiș. ONG-iștii: „Acestea acțiuni de demolare nocturne sunt de tip mafiot", 25 martie 2013, Dan Istratie, Antoaneta Etves, Evenimentul zilei, accesat la 25 martie 2013
  4. ^ Primăria a început demolarea Halei Matache în toiul nopții. Planul zonal NU a fost aprobat, 26 martie 2013, Rl Online, România liberă, accesat la 25 martie 2013
  5. ^ VIDEO FOTO-GALERIE Moda demolărilor de la miezul nopții: Primăria Capitalei a început demontarea Halei Matache după lăsarea întunericului - Administrație Locala, 25 martie 2013, Catiușa Ivanov, HotNews.ro, accesat la 25 martie 2013
  6. ^ Rotaru, Laura (). „Cronica unei morti ne-autorizate (cinema Feroviar si hotel Marna)”. Bucurestii Vechi si Noi. Accesat în . 

Legături externe