În acest articol, vom explora impactul Ponginae asupra societății contemporane. Ponginae a fost un subiect de interes constant și influența sa se extinde în diferite domenii, de la cultura populară la politică și economie. De-a lungul anilor, Ponginae a stârnit dezbateri și controverse, generând opinii contradictorii și poziții diverse. În acest sens, este crucial să se analizeze critic și obiectiv rolul pe care Ponginae îl joacă în prezent, precum și posibila sa evoluție în viitor. Printr-o analiză detaliată, sperăm să oferim o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra Ponginae, permițând cititorilor noștri să înțeleagă mai bine scopul și semnificația sa astăzi.
Ponginae | |
---|---|
Pongo sp. (urangutan) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Primates |
Subordin: | Haplorrhini |
Infraordin: | Simiiformes |
Parvordin: | Catarrhini |
Suprafamilie: | Hominoidea |
Familie: | Hominidae |
Subfamilie: | Ponginae |
Genuri | |
Lufengpithecus | |
Modifică text ![]() |
Ponginae este o subfamilie de primate din familia hominidae. Cândva mult mai diversă, în prezent este reprezentantă de un singur gen de maimuțe, Pongo, cu două specii de urangutani,[1] Urangutanul de Sumatra (Pongo abelii) și Urangutanul de Borneo (Pongo pygmaeus). Urangutanul de Sumatra este listat de către IUCN ca specie în stare de pericol critic de dispariție, iar Urangutanul de Borneo listat ca specie periclitată.[2][3]
Ponginae[4]