Program liber cu sursă deschisă

Portal Software Liber

Software-ul liber cu sursă deschisă (abreviat FOSS din engleză Free and open-source software) este un program distribuit sub o licență care oferă utilizatorilor dreptul de a folosi, modifica și distribui programul (modificat sau nu) gratuit pentru toată lumea. FOSS este un termen general care include atât software-ul liber, cât și software-ul open source. Acesta este opus la softoware-ului cu proprietar, care are licențe restrictive sau cod sursă secret.^[1]

Precursorul istoric al FOSS a fost ecosistemul de software aflat în domeniul public din anii 1960-1980, utilizat de pasionați și mediul academic. Sistemele de operare libere și open-source, precum distribuțiile Linux și descendenții BSD, sunt utilizate pe scară largă, alimentând milioane de servere, desktopuri, smartphone-uri și alte dispozitive. Licențele pentru software liber și open-source au fost adoptate de multe pachete software.

Motivele utilizării FOSS includ reducerea costurilor software, securitate sporită împotriva malware-ului, stabilitate, confidențialitate, oportunități educaționale și oferirea utilizatorilor unui control mai mare asupra propriului hardware.

Program Liber

The Free Software Definition a fost scrisă de Richard Stallman și publicată de Free Software Foundation (FSF). Aceasta definește software-ul liber ca fiind un software care asigură că utilizatorii au libertatea de a folosi, studia, învăța, partajarea și modificarea acestui software.^[2]^[3]

Definiția modernă a software-ului liber se bazează pe faptul că utilizatorul are următoarele patru libertăți:

Libertatea de a rula programul așa cum dorește, pentru orice scop (libertatea 0).
Libertatea de a studia cum funcționează programul și de a-l modifica pentru a-l adapta nevoilor proprii (libertatea 1). Accesul la codul sursă este necesar pentru acest lucru.
Libertatea de a redistribui copii ale programului pentru a ajuta pe alții (libertatea 2).
Libertatea de a distribui versiuni modificate ale programului (libertatea 3). Astfel, întreaga comunitate poate beneficia de îmbunătățirile aduse. Accesul la codul sursă este necesar pentru acest lucru.

Program Open-Source

Accesul la codul sursă nu este suficient pentru ca un software să fie considerat „open-source”. Definiția Open Source impune respectarea a zece criterii:

Redistribuire liberă.
Codul sursă trebuie să fie accesibil, iar licența trebuie să permită redistribuirea sa sub formă de cod sursă, nu doar ca fișier binar. Pentru a modifica software-ul, accesul la codul sursă este necesar.
Modificările și lucrările derivate trebuie permise și redistribuirea lor trebuie să fie posibilă sub aceleași condiții ca produsul open-source inițial.
Licența poate cere ca software-ul original să fie distribuit intact, dar modificările trebuie să poată fi oferite sub formă de patch-uri fără restricții.
Fără discriminare între utilizatori.
Fără discriminare între tipurile de utilizare, inclusiv utilizarea comercială.
Oricine primește o copie a programului trebuie să aibă toate drepturile open-source.
Licența trebuie să acopere tot codul, nu doar un anumit produs sau distribuție.
Nu trebuie să existe restricții asupra altor software-uri distribuite împreună cu acesta.
Neutralitate tehnologică. Licența nu trebuie să limiteze utilizarea pe o anumită tehnologie. De exemplu, o licență care impune acceptarea printr-un click nu este liberă, deoarece nu permite distribuirea programului și sub formă tipărită.

Adopție de către instituțiile publice

Utilizarea software-ului liber în locul software-ului proprietar poate oferi instituțiilor un control mai bun asupra tehnologiei informației.

Descriere
Țară	Descriere
Uniunea Europeană	În 2017, Comisia Europeană a afirmat că „instituțiile UE ar trebui să devină utilizatori de software open source, chiar mai mult decât sunt deja” și a enumerat software-ul open source ca unul dintre cele nouă factori principali de inovare, alături de big data, mobilitate, cloud computing și internetul obiectelor.^[4]
	În 2020, Comisia Europeană a adoptat Strategia sa Open Source 2020-2023, inclusiv încurajarea partajării și reutilizării software-ului și publicarea codului sursă al Comisiei ca obiective cheie. Printre acțiunile concrete se numără și înființarea unui Birou de Program Open Source în 2020 și în 2022 a lansat propriul depozit FOSS https://code.europa.eu/.
	În 2021, a fost adoptată Decizia Comisiei privind licențierea open source și reutilizarea software-ului Comisiei (2021/C 495 I/01), conform căreia, ca principiu general, Comisia Europeană poate elibera software sub licența EUPL sau altă licență FOSS, dacă este mai adecvată. Există însă și excepții.
	În mai 2022, Grupul de experți privind interoperabilitatea serviciilor publice europene a publicat 27 de recomandări pentru a întări interoperabilitatea administrațiilor publice din întreaga UE. Aceste recomandări urmează să fie luate în considerare mai târziu în același an în propunerea Comisiei pentru „Legea Interoperabilității Europene”.
Austria	Viena a migrat de la Microsoft Office 2000 la OpenOffice.org și de la Microsoft Windows XP la Linux.
Italia	Ministerul Apărării din Italia a început în 2015 tranziția către LibreOffice și OpenDocument Format pentru 150.000 de stații de lucru, devenind al doilea cel mai mare utilizator de LibreOffice din Europa. Până în 2016, 6.000 de stații de lucru fuseseră deja migrate.
Franța	Începând cu iunie 2007, Adunarea Națională a Franței avea planuri de migrare către Linux, OpenOffice.org și Firefox.
	În martie 2009, Jandarmeria Națională a anunțat că va trece complet la Ubuntu până în 2015. Jandarmeria a adoptat OpenOffice.org, Firefox și Thunderbird.
	În septembrie 2012, prim-ministrul Franței a emis recomandări privind utilizarea software-ului open-source în administrația publică.
	În 2018, a fost implementată o rețea Matrix administrată de stat.
Germania	În 2002, orașul Schwäbisch Hall a migrat 400 de stații de lucru la Linux pentru a reduce costurile.
	Între 2003 și 2013, în orașul München, 15.000 de calculatoare și laptopuri au fost convertite la un sistem bazat pe Debian numit LiMux, iar până la finalul proiectului peste 80% dintre computere rulau Linux. În 2017, s-a planificat revenirea la Windows 10, dar în 2020 s-a decis din nou tranziția către Linux.
	În 2018, poliția germană a înlocuit WhatsApp cu Moka, un fork al aplicației Conversations.
	În 2020, forțele armate germane au început să folosească Matrix pentru comunicațiile interne, dezvoltând propria aplicație bazată pe Element.
	În 2022, Germania a lansat Open CoDe, un forum FOSS național.
	În aprilie 2024, statul Schleswig-Holstein a anunțat migrarea administrației publice la sisteme open-source pentru 30.000 de angajați, incluzând Linux, ODF, LibreOffice, Thunderbird și Nextcloud. Primele etape ale migrării, cum ar fi exportul PDF și îmbunătățirea accesibilității în LibreOffice, au fost deja implementate până la sfârșitul anului 2024.
Statele Unite ale Americii	În februarie 2009, site-ul web al Casei Albe a fost migrat pe servere Linux, utilizând Drupal pentru gestionarea conținutului.
	În august 2016, guvernul federal al SUA a emis o politică care impune ca cel puțin 20% din codul-sursă dezvoltat pentru agențiile federale să fie open-source.
	Un site https://code.gov/ oferă instrumente online, practici și scheme pentru agențiile guvernamentale să pună în aplicare politica open-source.
Portugalia	În 2000, municipalitatea Vieira do Minho a început tranziția către software open-source.
România	România a implementat IOSSPL, un program gratuit și open-source pentru a fi utilizat în bibliotecile publice.
Spania	În 2017, orașul Barcelona a început migrarea sistemelor informatice de la Windows la Linux.
Brazilia	În 2006, guvernul brazilian a subvenționat achiziția de calculatoare ieftine cu Linux pentru comunitățile defavorizate prin scutiri de taxe.
Ecuador	În aprilie 2008, Ecuator a adoptat Decretul 1014, care prevedea migrarea sectorului public către software liber.
India	În 2001, guvernul statului Kerala a introdus o politică IT oficială de susținere a software-ului open-source.
	În 2009, a fost înființat Centrul Internațional pentru Software Liber și Open Source (ICFOSS).
	În martie 2015, guvernul indian a emis o politică oficială pentru adoptarea software-ului open-source.
Iordania	În 2010, guvernul Iordaniei a încheiat un parteneriat cu compania americană Actian pentru promovarea software-ului open-source, începând cu sistemele universitare.
Malaysia	Programul „Malaysian Public Sector Open Source Software” a fost lansat pentru a economisi milioane de dolari pe licențele software proprietare, având rezultate semnificative până în 2008.
Peru	În 2005, guvernul peruan a votat pentru adoptarea software-ului open-source în toate instituțiile publice. Această decizie a fost fundamentată pe protejarea pilonilor democrației și a statului de drept.

Programe FOSS

Inteligență Artificială

OpenCog - inteligență artificială generală
DeepSeek - model de inteligență artificială lansat pe 20 ianuarie 2025
DRBX - model lingvistic
GPT-J - model lingvistic cu 6 miliarde de parametrii
GPT-1, GPT-2 - modele lingvistice de la OpenAI lansate sub licența MIT (iunie 2018, noiembrie 2019)
BERT, XLNet, T5 - modele lingvistice mari de la Google lansate sub licența Apache 2.0 (octombrie 2018, iunie 2019, 2019
AForge.NET - viziune computerizată care folosește .NET Framework
OpenCV - viziune computerizată care folosește C++
Robot Operating System - software pentru roboți
Webots - simulator pentru roboți

Tehnologie de asistență

CMU Sphinx - orogram de recunoaștere vocală de la Universitatea Carnegie Mellon
Emacspeak - interfață pentru audio
ESpeak - program de sinteză vocală în engleză
Festival Speech Synthesis System - program de sinteza vocală multilingv
Modular Audio Recognition Framework - procesare voce, audio, vorbire prin procesarea limbajului natural
NonVisual Desktop Access - cititor de ecran pentru Windows
Text2Speech - program Text-to-Speech
Dasher - introducere text fără tastatură
Orca - pentru persoanele care sunt nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere
Virtual Magnifying Glass - instrument de mărire a ecranului

Proiectare asistată de calculator (CAD)

FreeCAD - 3D pentru inginerie mecaniă, BIM și design de produs
LibreCAD - 2D CAD pentru interfață
SolveSpace - 2D și 3D
BRL-CAD - o geometrie solidă constructivă (CSG)
OpenSCAD
Open Cascade Technology
Blender
Wings 3D
Art of Illusion
MeshLab
MakeHuman
Sweet Home 3D

Note

^ Stallman, Richard. „FLOSS and FOSS”. www.gnu.org (în engleză). Arhivat din original la 16 septembrie 2018. Accesat în 15 septembrie 2018.
^ Free Software Foundation (27 decembrie 2016). „What is free software? The Free Software Definition”. The GNU Project -- GNU. Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 15 septembrie 2018.
^ „GNU's Bulletin, Volume 1 Number 1, page 8”. GNU. Arhivat din original la 23 iunie 2015. Accesat în 20 iunie 2015.
^ Directorate General for Communications Networks, Content and Technology (2017). The economic and social impact of software & services on competitiveness and innovation. ISBN 978-92-79-66177-8. Arhivat din original la 6 mai 2017. Accesat în 27 martie 2017.

Vezi și

Legături externe

Alawadhi, Neha (30 martie 2015). „Government announces policy on open source software”. The Times of India. Accesat în 1 iulie 2021.
Benkler, Yochai (aprilie 2003). „Freedom in the Commons: Towards a Political Economy of Information”. Duke Law Journal. 52 (6). Arhivat din original la 6 martie 2011. Accesat în 8 ianuarie 2014.
Bridgewater, Adrian (13 mai 2013). „International Space Station adopts Debian Linux, drops Windows & Red Hat into airlock”. Computer Weekly. Accesat în 1 iulie 2021.
Brockmeier, Joe (15 septembrie 2010). „Apple's Selective Contributions to GCC”. LWN.net. Accesat în 22 iunie 2015.
Casson, Tony; Ryan, Patrick S. (1 mai 2006). „Open Standards, Open Source Adoption in the Public Sector, and Their Relationship to Microsoft's Market Dominance”. În Bolin, Sherrie. Standards Edge: Unifier or Divider?. Sheridan Books. p. 87. ISBN 978-0974864853. SSRN 1656616 .
Charny, B. (2 ianuarie 2002). „Microsoft Raps Open-Source Approach”. CNET News.
Claburn, Thomas (17 ianuarie 2007). „Study Finds Open Source Benefits Business”. InformationWeek. CMP Media, LLC. Accesat în 1 iulie 2021.
Clarke, Gavin (29 septembrie 2005). „Peru's parliament approves pro-open source bill”. The Register. Accesat în 27 iunie 2015.
ElBoghdady, Dina; Tsukayama, Hayley (29 septembrie 2011). „Facebook tracking prompts calls for FTC investigation”. The Washington Post. Accesat în 27 iunie 2015.
Feller, Joseph, ed. (2005). Perspectives on Free and Open Source Software. MIT Press. ISBN 978-0262062466.
Fisher, Franklin M.; McKie, James W.; Mancke, Richard B. (1983). IBM and the U.S. Data Processing Industry: An Economic History. Praeger. ISBN 978-0-03-063059-0.
Gunter, Joel (10 mai 2013). „International Space Station to boldly go with Linux over Windows”. The Telegraph. Accesat în 27 iunie 2015.
Hatlestad, Luc (9 august 2005). „LinuxWorld Showcases Open-Source Growth, Expansion”. InformationWeek. CMP Media, LLC. Accesat în 25 noiembrie 2007.
Holwerda, Thom (26 martie 2011). „Apple Ditches SAMBA in Favour of Homegrown Replacement”. OS News. Accesat în 22 iunie 2015.
Jones, Pamela (5 octombrie 2012). „Oracle and Google File Appeals”. Groklaw. Accesat în 1 iulie 2021.
Miller, K. W.; Voas, J.; Costello, T. (2010). „Free and open source software”. IT Professional. 12 (6): 14–16. doi:10.1109/MITP.2010.147.
Nelson, Russell (13 decembrie 2009). „Open Source, MySQL, and trademarks”. Opensource.org. Open Source Initiative. Arhivat din original la 21 octombrie 2011. Accesat în 22 iunie 2015. Parametru necunoscut |arhivat= ignorat (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |urlarhivă= și |archive-url= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |deadurl= și |dead-url= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor)
Niccolai, James (20 iunie 2012). „Oracle agrees to 'zero' damages in Google lawsuit, eyes appeal”. Computerworld. Arhivat din original la 1 aprilie 2023. Accesat în 22 iunie 2015.
Paul, Ryan (11 martie 2009). „French police: we saved millions of euros by adopting Ubuntu”. Ars Technica. Accesat în 27 iunie 2015.
Perens, Bruce (1999). „The Open Source Definition”. Open Sources: Voices from the Open Source Revolution. O'Reilly Media. ISBN 978-1-56592-582-3.
Samson, Ted (17 martie 2011). „Non-Oracle MySQL fork deemed ready for prime time”. InfoWorld. Accesat în 22 iunie 2015.
Stallman, Richard (n.d.). „De ce termenul de „sursă deschisă" pierde ideea centrală a software-ului liber”. GNU.org. Free Software Foundation. Accesat în 1 iulie 2021.
Thomson, Iain (16 septembrie 2011). „Oracle offers commercial extensions to MySQL”. The Register. Accesat în 22 iunie 2015.
Vaughan-Nichols, Steven J. (29 octombrie 2009). „Obama Invites Open Source into the White House”. PCWorld. Arhivat din original la 10 ianuarie 2016. Accesat în 27 iunie 2015.
Vaughan-Nichols, Steven (8 ianuarie 2011). „No GPL Apps for Apple's App Store”. ZDNet. Accesat în 27 iunie 2015.
Weber, Steve (2009). The Success of Open Source. Harvard University Press. p. 4. ISBN 9780674044999.
William, Sam (2002). Free as in Freedom: Richard Stallman's Crusade for Free Software. O'Reilly Media. ISBN 978-0596002879.

Lecturi suplimentare

Barr, Joe (1998). „De ce este preferabil conceptul de „software liber" celui de „software open source"”. Free Software Foundation. Accesat în 1 iulie 2021.
Berry, David (2008). Copy, Rip, Burn: The Politics of Copyleft and Open Source (ed. 1). London: Pluto Press. p. 272. ISBN 978-0745324142.
Salus, Peter H. (28 martie 2005). „A History of Free and Open Source”. Groklaw. Arhivat din original la 24 septembrie 2015. Accesat în 22 iunie 2015.
Vetter, G. (2009). „Commercial Free and Open Source Software: Knowledge Production, Hybrid Appropriability, and Patents”. Fordham Law Review. 77 (5): 2087–2141.
Wheeler, David A. (8 mai 2014). „Why Open Source Software / Free Software (OSS/FS, FLOSS, or FOSS)? Look at the Numbers!”. DWheeler.com. Accesat în 1 iulie 2021.

Wikibooks are o carte despre subiectul: FLOSS Concept Booklet

Wikibooks are o carte despre subiectul: FOSS A General Introduction

Format:Open navbox

[1] Stallman, Richard. „FLOSS and FOSS”. www.gnu.org (în engleză). Arhivat din original la 16 septembrie 2018. Accesat în 15 septembrie 2018.

[FSF_2016-2] Free Software Foundation (27 decembrie 2016). „What is free software? The Free Software Definition”. The GNU Project -- GNU. Arhivat din original la 14 octombrie 2013. Accesat în 15 septembrie 2018.

[3] „GNU's Bulletin, Volume 1 Number 1, page 8”. GNU. Arhivat din original la 23 iunie 2015. Accesat în 20 iunie 2015.

[4] Directorate General for Communications Networks, Content and Technology (2017). The economic and social impact of software & services on competitiveness and innovation. ISBN 978-92-79-66177-8. Arhivat din original la 6 mai 2017. Accesat în 27 martie 2017.

[1]

[2]

[3]

[4]