Astăzi, Protoștiință este un subiect extrem de relevant, care are impact asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre. Influența sa se extinde în domenii precum tehnologia, sănătatea, politica, cultura și societatea în general. Importanța sa constă în impactul pe care îl are asupra deciziilor noastre zilnice, asupra modului în care ne raportăm la mediul nostru și asupra modului în care înțelegem lumea din jurul nostru. De-a lungul istoriei, Protoștiință a evoluat și a generat dezbateri, inovații și schimbări semnificative. În acest articol vom explora modul în care Protoștiință ne-a modelat și influențat prezentul și la ce ne putem aștepta de la viitorul său.
Protoștiinta definește acel stadiu în care se afla un domeniu al cunoașterii, când cunoștințele acumulate au mai mult un caracter speculativ, preștiințific, dar constituie baza apariției acelei științe. Se referă mai ales la perioada anterioară Iluminismului, când metodele științifice nu erau încă riguros fundamentate.
Termenul a fost utilizat prima dată de către filozoful Thomas Kuhn într-un eseu publicat în 1970:
| “ | Sunt multe domenii - putem să le numim protoștiințe - ale căror cunoștințe sunt deja verificabile în practică, totuși apropiate mai mult de filozofie și artă decât de știință, acea știință structurată pe un model evolutiv. Ma gândesc, de exemplu, la domenii ca electricitatea și chimia, înainte de jumătatea secolului al XVIII-lea, la studiul eredității și filogeniei înainte de mijlocul secolului al XIX-lea sau la științele sociale de astăzi. În final, ajung la concluzia că, asemeni artei și filozofiei, protoștiințele sunt lipsite de acea formă evidentă de progres, specifică științelor mature. | ” |