Pseudofilide

Problema Pseudofilide este o problemă de mare relevanță astăzi, deoarece are un impact semnificativ asupra vieții oamenilor din întreaga lume. Pseudofilide a fost mult timp subiect de dezbatere, cercetare și analiză de către experți în domeniu. În acest articol, vom explora diverse perspective asupra Pseudofilide și importanța sa în diferite contexte. În plus, vom examina modul în care Pseudofilide a evoluat de-a lungul timpului și care sunt implicațiile actuale pentru societate. Fără îndoială, Pseudofilide este un subiect care merită atenția și reflectarea noastră în lumea de astăzi.

Pseudofilide
Diphyllobothrium latum
Clasificare științifică
Supraregn: Eukaryota
Regn: Animalia
Încrengătură: Platyhelminthes
Clasă: Cestoda
Subclasă: Eucestoda
Ordin: Pseudophyllidea
Carus, 1863
Familii
Modifică text Consultați documentația formatului

Pseudofilidele (Pseudophyllidea) este un ordin care cuprinde cestode (viermi lați) la care scolexul are ventuzele lor foarte slab dezvoltate și două botrii (pseudobotridii), ele putând însă lipsi prin regresie sau să se multiplice până la șase. Lungimea corpului (strobilul) diferă, în funcție de specie, de la câțiva milimetri până la 12 metri. Proglotele nu se formează întotdeauna în regiunea gâtului, unde zona de creștere poate lipsi; ele se pot forma și prin diviziunea secundară a proglotelor.

Ciclul vital

Ciclul evolutiv are în cele mai dese cazuri au trei gazde, una definitivă și două intermediare; rareori au trei gazde intermediare și foarte rar au o singură gazdă intermediară. Prima gazdă intermediară este un crustaceu, iar a doua este un vertebrat, cel mai adesea un pește. Numai în mod excepțional speciile acestui ordin parazitează la o singură gazdă (deci fără gazdă intermediară).

Importanța

Acest ordin cuprinde circa 280 specii parazite la animalele vertebrate din toate clasele: pești osoși (marini și dulcicoli), amfibieni, reptile, păsări și mamifere, inclusiv la om . Speciile mai importante sunt: Diphyllobothrium latum (botriocefal), Ligula intestinalis, Caryophyllaeus mutabilis, Schistocephalus solidus, Spirometra erinacea euopaei, Bothriocephalus sp., Eubothrium sp., Triaenophorus sp.

Sistematica

Sistematica ordinului este controversată. [1] Tradițional se recunosc 6 familii în cadrul acestui ordin (Bothriocephalidae, Philobythiidae, Echinophallidae, Triaenophoridae, Diphyllobothriidae și Cephalochlamydidae), cu circa 60 genuri și 280 speciei. [2]

După ITIS există 9 familii [3]

Familiile Bothriocephalidae, Echinophallidae, Philobothriidae, Triaenophoridae sunt incluse de unii autori într-un ordin separat – Bothriocephalidea [4] [5]

Referințe

  1. ^ J. Brabec, R. Kuchta, T. Scholz. Paraphyly of the Pseudophyllidea (Platyhelminthes: Cestoda): Circumscription of monophyletic clades based on phylogenetic analysis of ribosomal RNA. International Journal for Parasitology 36 (2006) 1535–1541
  2. ^ Bray, R. A., Jones, A., & Andersen, K. I.. Order Pseudophyllidea Carus, 1863. In L. F. Khalil, A. Jones, & R. A. Bray (Eds.), Keys to the cestode parasites of vertebrates (pp. 205–247). Wallingford, UK: CAB International, 1994.
  3. ^ ITIS Pseudophyllidea
  4. ^ „Kuchta R, Scholz T, Bray RA. Revision of the order Bothriocephalidea Kuchta, Scholz, Brabec & Bray, 2008 (Eucestoda) with amended generic diagnoses and keys to families and genera. Syst Parasitol. 2008 Oct; 71(2): 81-136” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ World Register of Marine Species. Order Bothriocephalidea.

Bibliografie

  • Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. I. Editura didactică și pedagogică. București 1972
  • Firă Valeria, Năstăsescu Maria. Zoologia nevertebratelor. Editura Didactică și pedagogică, București, 1977
  • Matic Z., Solomon L., Năstăsescu M., Suciu M., Pisică C., Tomescu N. Zoologia nevertebratelor, Editura Didactică și Pedagogică. București. 1983
  • Skolka Marius. Zoologia nevertebratelor. Universitatea “Ovidius” Constanța. 2003
  • Richard C. Brusca, Gary J. Brusca. Invertebrates. 2003
  • Edward E. Ruppert, Richard S. Fox, Robert D. Barnes. Invertebrate zoology: a functional evolutionary approach. 2003