Purificare etnică

Parte a seriei despre

Discriminare

Forme generale de discriminare

Sex • Rasă • Orientare sexuală • Religie • (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie

Forme specifice de discriminare

Antisemitism • Aporofobie • Homofobie • Heterofobie • Xenofobie • Transfobie • Serofobie • Heterosexism • Misoginie • Misandrie • Antițigănism • Islamofobie • Anticreștinism • Rasism ecologic • Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

Rasismul • Discriminarea romilor • Holocaustul în România • Antisemitismul • Antimaghiarism • Robia • Drepturile omului • Drepturile LGBT • Violența domestică • Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnică • Persecutare • Pogrom • Conflict etnic • Genocid • Holocaust • Sclavie • Infracțiune motivată de ură • Violența împotriva persoanelor LGBT • Mutilare genitală • Violența împotriva femeilor • Violență sexuală • Hărțuire sexuală • Blamarea victimei • Avort selectiv • Vânătoare de vrăjitoare

Politici

Separatism • Apartheid • Legile de la Nürnberg • Căsătorii între persoane de același sex • Diferența de venit dintre bărbați și femei • Numerus clausus • Listă neagră

Metode de prevenire

Toleranță • Acțiune afirmativă • Drepturile omului • Drepturile animalelor • Autodeterminare • Desegregare • Intersecționalitate • Feminism • Multiculturalism • Integrare rasială • Integrare socială • Asimilare culturală

Vezi și

CNCD • ACCEPT • Deceniul de incluziune a romilor • Eugenism • Corectitudine politică

editează

Purificarea etnică (sau epurarea etnică) este o expresie care se referă la diferite practici sau politici de expulzare forțată, sau chiar de lichidare fizică, a unei minorități etnico-culturale, dintr-un anumit teritoriu sau dintr-o țară, cu scopul de a crea o societate "pură", de a omogeniza structura etnică a populației.

Cele mai vechi informații despre ceea ce numim azi epurare etnică apar în Cartea Exodului, din Biblie.^[1] Din punct de vedere juridic, purificarea etnică nu se regăsește în tratatele și convențiile internaționale. Deși purificarea etnică, prin deportări în masă a unor minorități etnice, nu are caracter genocidal, în intenție, deseori ea se poate transforma în genocid ca urmare a efectelor și de aceea, dintr-o perspectivă juridică, s-ar putea argumenta și în sensul aplicării conceptului de genocid.^[2]

• Genocidul armean și genocidul grecilor din Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial au fost făcute cu scopul de a elimina prezența populațiilor creștine și neturce din Imperiu

• În timpul celui de al Doilea Război Mondial, al Treilea Reich a întreprins atât Holocaustul (cu scopul eliminării prezenței evreilor din Europa), cât și epurarea etnică a populațiilor slave^⁠(d) din teritoriile ocupate din Polonia. În aceeași perioadă, în România lui Antonescu, romii au fost adunați și deportați în est alături de evreii din unele regiuni. După război, etnicii germani au fost obligați să părăsească teritoriile cedate de Germania.

• În epoca contemporană, epurarea etnică s-a aplicat în cazul izgonirii din Bosnia-Herțegovina a peste 2 milioane de musulmani, de către sârbi, între 1992-1995.^[1]

• Termenul a fost utilizat și pentru a descrie uciderea populațiilor hutu și tutsi din Rwanda și Burundi, în 1994.^[1]

• În regiunea Darfur, sub coducerea dictatorului Omar al-Bashir, forțele loiale lui au ucis peste 500.000 de civili, exterminând practic populatia nemusulmană, și mai multe milioane au fost alungați din regiunea Darfur.^[3]

• În 17 februarie 2008, Kosovo și-a declarat independența, la nouă ani după ce bombardamentele NATO au îndepărtat forțele sârbe și au pus capăt epurării etnice a albanezilor într-un război dus de conducerea de la Belgrad împotriva insurgenților din provincie, care a durat doi ani.^[4]

• În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, URSS a aplicat și metode purificare etnică ce pot fi considerate “pașnice”. Astfel, sub Nikita Sergheevici Hrușciov tineretul moldovean a fost mobilizat, și deplasat, pentru acțiunea de desțelenire a pământurilor din Asia Centrală, iar pe vremea lui Leonid Brejnev, românilor din Moldova li se ofereau avantaje materiale semnificative dacă acceptau să lucreze în nordul extrem sau în Extremul Orient, în locul lor fiind aduși, prin migrare inversă, specialiști ruși, chiar dacă unii nu aveau același nivel de calificare.^[5]

• en United Nations: Declaration on the Rights of Persons Belonging to National or Ethnic, Religious andLinguistic Minorities, New York, 1992.
• en ***: Framework Convention for the Protection of National Minorities, Strasbourg, 1995.