Râul Bârsa, Olt

În lumea de astăzi, Râul Bârsa, Olt a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare pentru un public larg. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Râul Bârsa, Olt a devenit din ce în ce mai relevant în viața noastră de zi cu zi. Fie ca un fenomen social, o figură istorică sau un concept contemporan, Râul Bârsa, Olt a captat atenția multor oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Râul Bârsa, Olt și vom analiza impactul acestuia asupra societății actuale. În plus, vom examina evoluția sa în timp și rolul său în diferite contexte culturale. Prin această explorare, sperăm să facem lumină asupra importanței și relevanței Râul Bârsa, Olt astăzi.

Râul Bârsa
(Râul Bârsa Mare)
—  Codul râului: VIII.1.50  —

Rivière Bârsa à Zărnești.
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreConfluența dintre Bârsa Tămașului și Bârsa Groșetului
EmisarRâul Olt
Cotă la vărsare389 m.d.m.
Punct de vărsareVecinătatea Feldioarei
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă68,4 km
Debit mediu2,9 m³/s
Date generale
Județe traversateBrașov
Afluenți de stângaBârsa Groșetului,
Bârsa lui Bucur,
Bârsa Fierului,
Valea Pleșii,
Brebina
Afluenți de dreaptaBârsa Tămașului,
Valea Podurilor,
Padina lui Călineț,
Padina Urșilor,
Padina Bădoaiei,
Padina Șindileriei,
Padina Calului,
Padina Chicera,
Padina Hotarului,
Valea Crăpăturii,
Toplița,
Râul Mare,
Turcu,
Sohodol,
Ghimbășel
Principalele localități traversateZărnești

Râul Bârsa este un râu din Transilvania care se varsă în râul Olt în apropiere de Feldioara. Se formează prin unirea a două brațe: Bârsa Tămașului și Bârsa Groșetului, la Plaiul Foii. Pentru diferențierea de diferiți afluenți cu denumirea de Bârsa, în special pe cursul superior este adesea numit și Bârsa Mare.

Hidronimie

Numele provine din cuvântul slavic "brza" care înseamnă "rapid". De aici vine și numele Țării Bârsei.[1]

Ihtiofaună

În râul Bârsa există următoarele specii de pești:

Pescuit

Pescuitul se poate practica în baza permisului eliberat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură folosind momeli artificiale (muște, năluci) sau momeli naturale (râme, cașcaval, struguri, viermuși, nimfe).

Hărți

  • Harta Județului Brașov
  • Harta Munților Piatra Craiului

Note

  1. ^ Wachner, Heinrich (). Krostadter Heimat- und Wanderbuch. Brașov: Wilhelm Hiemesch. p. 220. 

Bibliografie

  • Administrația Națională Apele Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Brașov