Raționament inductiv
Raționament inductiv a fost subiect de interes și dezbatere de multă vreme. Impactul său asupra societății și vieții de zi cu zi este de netăgăduit, iar relevanța sa a depășit diferite domenii. Acest articol încearcă să exploreze Raționament inductiv în profunzime, analizându-i originile, evoluția și posibilele implicații viitoare. Pe parcursul acestor pagini vor fi abordate diferite aspecte legate de Raționament inductiv, de la importanța sa istorică până la influența sa în lumea contemporană. În plus, vor fi analizate diferite perspective asupra Raționament inductiv, arătându-și complexitatea și potențialul de a genera discuții și reflecții în diferite domenii. Acest articol își propune să ofere o viziune completă și îmbogățitoare despre Raționament inductiv, invitând cititorul să aprofundeze acest subiect relevant și semnificativ.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Raționamentul este un sistem dinamic de cel puțin trei judecăți între care există o relație necesară ce determină apariția unei noi judecăți pe baza celor precedente. În raționament are loc o mișcare a minții de la judecăți cunoscute la judecăți necunoscute, noi.
Raționamentul inductiv este un model de gândire umană care este folosit cu precădere în științele empirice, și care constă într-o inferență (operație a gândirii prin care se trece de la un enunț la altul) de la enunțuri singulare (descrieri, observații, experimente, calcule făcute cu anumite mărimi), la enunțuri universale, la ipoteze sau teorii. Prin raționamentul inductiv, gândirea umană poate detecta similaritățile sau/și diferențele fenomenelor naturii sau a obiectelor din natură sub forma unor formulări generale.
Vezi și
 | Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |