În acest articol, vom explora impactul Raionul Răspopeni în diferite domenii ale societății. De la apariția sa, Raionul Răspopeni a stârnit interes și dezbatere în rândul experților și al publicului larg. De-a lungul anilor, Raionul Răspopeni a jucat un rol semnificativ în modul în care oamenii se relaționează între ei, în evoluția tehnologiei, în dezvoltarea educației și în multe alte domenii. Printr-o analiză detaliată, vom examina îndeaproape modul în care Raionul Răspopeni a influențat lumea în care locuim și ce perspective ne oferă pentru viitor.
Raionul Răspopeni | |
Распопенский район | |
— Raion — | |
Republică | RSS Moldovenească |
---|---|
Ținut / District | Ținutul Orhei (1940–1949) Districtul Chișinău (1952–1953) |
Centru raional | Răspopeni |
Fus orar | MSK (UTC+3) |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Raionul Răspopeni (în rusă Распопенский район) a fost o unitate teritorial-administrativă din RSS Moldovenească, care a existat de la 11 noiembrie 1940 până la 9 ianuarie 1956.
La fel ca majoritatea raioanelor RSS Moldovenești, raionul Răspopeni a fost înființat pe 11 noiembrie 1940, iar centru raional a fost desemnat satul Răspopeni.
Până la 16 octombrie 1949 raionul a fost în componența ținutului Orhei, iar după abolirea divizării pe ținuturi a intrat în subordonare republicană.
Din 31 ianuarie 1952 până în 15 iunie 1953, raionul a intrat în componența districtului Chișinău, după abolirea districtelor din RSSM a redevenit din nou în subordonare republicană.
La 9 ianuarie 1956 raionul Răspopeni, împreună cu un număr de alte raioane a fost eliminat, ulterior teritoriul său a fost împărțit între raioanele: Rezina și Telenești.
Ca stare la 1 ianuarie 1955, raionul Răspopeni includea 11 consilii sătești: Brînzenii Noi, Găuzeni, Ignăței, Negureni, Olișcani, Ordășei, Peciște, Răspopeni, Sămășcani, Scorțeni și Tîrșiței[1].