Rasa negroidă

În lumea de astăzi, Rasa negroidă a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și mediile. Importanța lui Rasa negroidă a crescut în ultimii ani, deoarece influența sa se extinde la diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Atât la nivel personal, cât și profesional, Rasa negroidă a generat dezbateri, controverse și progrese semnificative. În acest articol, vom explora în detaliu importanța lui Rasa negroidă și impactul său asupra societății de astăzi, analizând diferitele sale fațete și dezvăluind relevanța sa în diferite contexte.

Rasa negroidă a fost gruparea rasială, astăzi perimată a diferitelor popoare indigene din Africa de la sud de o zonă ce se întinde din sudul deșertului Sahara în vest până la Marile Lacuri Africane în sud-est,[1] dar și în zone izolate din Asia de Sud și de Sud-Est (Negrito⁠(d)).[2] Termenul derivă din conceptele, astăzi infirmate, despre rasă văzută ca o categorie biologică reală.[3]

Conceptul împărțirii oamenilor în trei rase denumite Europoidă, Mongoloidă, și Negroidă (la început „Etiopiană”) a fost introdus în deceniul anilor 1780 de membri Școlii de istorie de la Göttingen⁠(d) și a fost dezvoltat de acolo de specialiștii occidentali în contextul ideologiilor rasiste din epoca colonialismului.[4]

După dezvoltarea geneticii moderne, conceptul de rase umane distincte în sens biologic a devenit perimat. În 2019, Asociația Americană a Antropologilor Biologi⁠(d) a afirmat: „Rasa nu furnizează o reprezentare exactă a variațiilor biologice umane. Nu a avut nici în trecut acuratețe și rămâne imprecisă în raport cu populațiile umane contemporane.”[4]

Trăsături fizice

Aspect general

Encyclopædia Britannica, ediția a XI-a (1910–1911), enumera următoarele „caracteristici bine definite” ale populațiilor „negroide” din Africa, sudul Indiei, Malaezia, și Australasia: „piele închisă la culoare, variind de la brun închis, brun-roșcat, sau ciocolatiu până la aproape complet negru; păr negru, puternic cârlionțat, plat în secțiune transversală, de tip lânos sau flocos; tendință mai mare sau mai mică spre prognatism⁠(d); ochi brun-închiși cu cornee gălbuie; nas mai mult sau mai puțin lat și turtit; și dinți mari”.[5] Encyclopædia Britannica observa o tendință spre „statură înaltă” și „dolicocefalie⁠(d)” (cap alungit), cu excepția populației Negrito⁠(d) descris ca având „statură scundă” și „brahicefalie” (cap scurt).[5]

Antropologii legiști⁠(d) care scriau pe la începutul secolului al XXI-lea descriau „negroizii”[6] cranii cu cavitate nazală⁠(d) largă și rotundă; fără prag nazal; oase nazale în formă de cabană Quonset⁠(d); proiecție facială notabilă în zona gurii și a mandibulei (prognatism⁠(d)); boltă palatină dreptunghiulară; Orbite oculare de formă pătrată sau dreptunghiulară;[7] distanță interorbitală mare; arcade supraorbitale⁠(d) mai ondulate;[8] și dinți mari.[9]

Neotenia

Ashley Montagu⁠(d) enumeră trăsăturile structurale "neotenice⁠(d) în care ... negroizii diferă de europoizi ... nas întrucâtva plat, baza nasului plată, urechi mai înguste, încheieturi mai strâmte, eminențe craniene frontale, închiderea mai târzie a suturilor⁠(d) premaxilare⁠(d), pleoape mai lungi și cu mai puțin păr, modele Cruciform⁠(d)e pe primul și al treilea molar.”[10]:254 El sugera și că în grupul negroid dispărut denumit „boskopoizii⁠(d)”, trăsăturile pedomorfe se păstrau mai mult decât la alți negroizi.[10] Montagu scria și că boskopoizii au creier mai mare decât oamenii moderni (1700 centimetri cubi capacitate craniană față de 1400 centimetri cubi la oamenii moderni), iar proiecția gurii era mai mică decât la alți negroizi.[10] El credea că boskopoizii sunt strămoșii khoisanilor⁠(d).[10]

Caracteristici atletice

În contextul succeselor remarcabile ale unor sportivi afro-americani ca Jesse Owens în timpul Olimpiadei de Vară din 1936, s-a discutat avantajul de viteză al „tipului negroid de os al gambei, labei piciorului și călcâiului”.[11]:161[12] Antropologul W. Montague Cobb⁠(d) s-a alăturt în același an dezbaterii, remarcând că „nu există nicio caracteristică fizică singulară, inclusiv culoarea pielii, pe care să o aibă în comun toți marii sportivi negri, care să-i clasifice categoric ca negri.”[12][11] Astăzi, ideea existenței unor diferențe biologice de abilitate atletică între grupurile rasiale este considerată a fi neștiințifică.[13][14][15]

Critici

Termenul negroid aparține unui set de termeni introduși de antropologii din secolul al XIX-lea în tentativa de a categorisi rasele umane. Acei termeni sunt asociați unor noțiuni depășite despre tipurile rasiale și astfel au potențialul să fie jignitori, așa că ar trebui evitați.[16]

Genetica modernă

În eseul Evolution and Notions of Human Race din 2016, Alan R. Templeton⁠(d) discută diferitele criterii folosite în biologie pentru a defini subspecii sau rase. Printre exemplele date de el pentru trăsături considerate tradițional a fi rasiale se numără și culoarea pielii: „popoarele băștinașe cu pielea cea mai închisă la culoare trăiesc în Africa tropicală și în Melanezia.” Deși aceste două grupuri ar fi tradițional clasificate drept „negri”, în realitate africanii sunt mai îndeaproape înrudiți cu europenii decât cu melanezienii.[17]:359 Un alt exemplu îl constituie rezistența la malarie, găsită adesea în populațiile africane, dar și în „multe populații europene și asiatice”.[17]:359

Templeton trage concluzia că „răspunsul la întrebarea dacă există rase la om este clar și lipsit de ambiguitate: nu.”[17]:360

Note

  1. ^ „A very prominent racial dividing line between African Caucasian and Negroid groups runs west to east, south of the Sahara Desert into Sudan before curving southward toward the Kenyan-Somali border. ” Stephen Emerson, Hussein Solomon, African security in the twenty-first century: Challenges and opportunities, p. 41, pe Google Books, Oxford University Press (2018).
  2. ^ Molnar, Stephen (). Human Variation: Races, Types, and Ethnic Groups. Pearson Prentice Hall. p. 23. ISBN 978-0-13-192765-0. 
  3. ^ Templeton, A. (). „Evolution and Notions of Human Race”. În Losos, J.; Lenski, R. How Evolution Shapes Our Lives: Essays on Biology and Society. Princeton; Oxford: Princeton University Press. pp. 346–361. doi:10.2307/j.ctv7h0s6j.26. 
  4. ^ a b American Association of Physical Anthropologists (). „AAPA Statement on Race and Racism”. American Association of Physical Anthropologists. Accesat în . 
  5. ^ a b Wikisource Joyce, Thomas Athol (). „Negro”. În Chisholm, Hugh. Encyclopædia Britannica. 11 (ed. 11). Cambridge University Press. pp. 344–349; vezi pagina 344. 
  6. ^ Reflecție critică privind utilizarea termenului „Negroid” și celor asociate lui în acest context este dată de: Diana Smay, George Armelagos (). „Galileo wept: A critical assessment of the use of race of forensic anthropolopy” (PDF). Transforming Anthropology. 9 (2): 22–24. doi:10.1525/tran.2000.9.2.19. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ George W. Gill; Stanley Rhine, ed. (). Skeletal Attribution of Race: Methods for Forensic Anthropology. Maxwell Museum of Anthropology. ISBN 978-0-912535-06-7. OCLC 671604288. 
  8. ^ Wilkinson, Caroline (). Forensic Facial Reconstruction. Cambridge University Press. pp. 84–85. ISBN 978-0-521-82003-5. Accesat în . 
  9. ^ Brace CL, Tracer DP, Yaroch LA, Robb J, Brandt K, Nelson AR, Clines and clusters versus "race:" a test in ancient Egypt and the case of a death on the Nile, (1993), Yrbk Phys Anthropol 36:1–31, p.18
  10. ^ a b c d Montagu, Ashley Growing Young Published by Greenwood Publishing Group, 1988 ISBN: 0-89789-166-X
  11. ^ a b Wiggins, David K. (). „"Great Speed But Little Stamina:" The Historical Debate Over Black Athletic Superiority” (PDF). Journal of Sport History. 16 (2): 158–185. Arhivat din original (PDF) la . 
  12. ^ a b Citat în: Ibram X. Kendi, Stamped from the Beginning. The Definitive History of Racist Ideas in America, New York: Nation Books 2016. ISBN: 978-1-5685-8464-5, capitolul 27.
  13. ^ Saini, Angela (). „Sports and IQ: the persistence of race 'science' in competition”. Nature. 571 (7766): 474–475. Bibcode:2019Natur.571..474S. doi:10.1038/d41586-019-02244-w Accesibil gratuit. 
  14. ^ Wiggins, David K. (). More Than a Game: A History of the African American Experience in Sport. Rowman & Littlefield. p. 151. ISBN 978-1-5381-1498-8. 
  15. ^ „Interview with Robert Graves Jr”. PBS.org. . 
  16. ^ Stevenson, Angus (). Oxford Dictionary of English. OUP Oxford. ISBN 978-0-19-957112-3.  As of 2020, the same text was still present on the website: „Ask Oxford – Definition of Negroid”. Oxford Dictionary of English. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ a b c Templeton, A. (2016). EVOLUTION AND NOTIONS OF HUMAN RACE. In Losos J. & Lenski R. (Eds.), How Evolution Shapes Our Lives: Essays on Biology and Society (pp. 346–361). Princeton; Oxford: Princeton University Press. doi:10.2307/j.ctv7h0s6j.26. That this view reflects the consensus among American anthropologists is stated in: Wagner, Jennifer K.; Yu, Joon-Ho; Ifekwunigwe, Jayne O.; Harrell, Tanya M.; Bamshad, Michael J.; Royal, Charmaine D. (februarie 2017). „Anthropologists' views on race, ancestry, and genetics”. American Journal of Physical Anthropology. 162 (2): 318–327. doi:10.1002/ajpa.23120. PMC 5299519 Accesibil gratuit. PMID 27874171.  See also: American Association of Physical Anthropologists (). „AAPA Statement on Race and Racism”. American Association of Physical Anthropologists. Accesat în . 

Vezi și