Rasmus Bartholin
În lumea de astăzi, Rasmus Bartholin este un subiect care a căpătat o mare relevanță în toate domeniile societății. De la politică la tehnologie, cultură și economie, Rasmus Bartholin a avut un impact semnificativ asupra modului în care trăim și relaționăm. De-a lungul anilor, Rasmus Bartholin a stârnit dezbateri pasionale și a adus schimbări profunde în modul în care abordăm diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Rasmus Bartholin și vom analiza influența acestuia în diferite domenii, pentru a înțelege mai bine impactul său asupra societății actuale.
Rasmus Bartholin (latinizat: Erasmus Bartholinus; n. 13 august 1625 la Roskilde – d. 4 noiembrie 1698 la Copenhaga) a fost un om de știință danez care a adus contribuții în special în domeniul fizicii.
Fratele său, Thomas Bartholin, a fost un cunoscut medic și matematician.
În anul 1669, a descoperit dubla refracție în cristalele spatului de Islanda.
A încercat să dea o explicație detaliată a acestui fenomen, dar, deoarece pe atunci nu se cunoștea natura fizică a luminii, nu a reușit să se facă înțeles. Acest lucru a devenit posibil abia la începutul secolului al XIX-lea, când Thomas Young formulează teoria ondulatorie a luminii.
Scrieri
- Francisci van Schooten Principia Matheseos universae (Principiile matematicii universale ale lui Francisc van Schooten) (Leyden, 1651)
- De aequationum constructione et limitatibus, care reprezintă editarea lucrărilor lui Florimond de Beaune sub acest titlu.
 | Acest articol biografic despre un danez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |