În acest articol vom explora rolul fundamental pe care Rață pestriță l-a jucat de-a lungul istoriei, analizând impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății. De la origini și până în prezent, Rață pestriță a fost subiect de dezbatere și analiză în mai multe discipline, trezind curiozitatea și interesul experților și fanilor deopotrivă. Printr-o abordare multidimensională, vom examina influența acesteia asupra culturii, politicii, tehnologiei și a altor domenii, pentru a înțelege mai bine relevanța sa în lumea contemporană. Luând în considerare diverse perspective și revizuind dovezile empirice, ne propunem să oferim o viziune cuprinzătoare asupra Rață pestriță și a semnificației sale în societatea actuală.
Rața pestriță | |
---|---|
![]() | |
Mascul | |
![]() | |
Femelă | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Anseriformes |
Familie: | Anatidae |
Subfamilie: | Anatinae |
Gen: | Mareca |
Specie: | M. strepera |
Nume binomial | |
Mareca strepera Linnaeus, 1758 | |
Subspecii | |
![]() | |
Sinonime | |
| |
Modifică text ![]() |
Rața pestriță (Mareca strepera) este o specie de rață de suprafață din familia Anatidae, întâlnită în majoritate în Europa Centrală.[2] Rața pestriță cuibărește în stuf, unde femela depune 8-12 oua gălbui, într-o singură serie pe an, pe care le clocește 25 până la 28 de zile.
Rața pestriță se împerechează în părțile nordice din Europa și Asia, și din centrul Americii de Nord.[3]
Există exemplare de rață pestriță care iernează în România, mai ales în iernile blânde, în apele din zonele sudice ale țării.[2]
|title=
(ajutor)