În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Repere Transilvane pentru a-i explora numeroasele fațete și a descoperi importanța sa în diferite contexte. De-a lungul istoriei, Repere Transilvane a jucat un rol fundamental în viața oamenilor, influențând modul în care ne relaționăm, lucrăm și funcționăm în societate. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Repere Transilvane a fost subiect de studiu și dezbatere, generând interpretări și opinii nesfârșite. Prin acest articol, ne propunem să analizăm și să reflectăm asupra Repere Transilvane, dezvăluind aspectele sale cele mai relevante și oferind un aspect critic și cuprinzător care ne permite să înțelegem adevărata sa sferă.
Repere Transilvane | |
Informații generale | |
---|---|
Tip | ziar săptămânal |
Format | A3 (297×420) |
Redactor-șef | Fejér László |
Data fondării | 4 mai, 1999 |
Limbă | Română, Maghiară |
Încetarea apariției | 2000 |
Sediu | Zalău, Județul Sălaj |
Tiraj | 10.000 |
ISSN | 606X 1454 606X |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Repere Transilvane a fost un săptămânal independent bilingv de analiză politică și actualitate culturală, editat în Zalău, județul Sălaj.
Ziarul a fost scris în limba română și limba maghiară. Primul număr a apărut la data de 4 mai 1999.[1] Redactorii acestei reviste au fost: Manuela Elena Dascălu, Horațiu Eligiu Mezei, Fejér László, Vasile Florin Mirgheșiu (n. 1972), Ioan Lupa Crișan (1937-2021), Sebastian Olaru, Olivian Mircea Vădan, Dana Aga, Cristina Mușat Carastoian, Daniel Săuca, Marilena Aga, Gelu Neamțu.[2]