Republica de la Užice

Astăzi, Republica de la Užice este un subiect de mare relevanță în societatea contemporană. Odată cu progresul tehnologiei și globalizării, Republica de la Užice a devenit mai relevant în diferite domenii, de la politică și economie la cultură și divertisment. În acest articol, vom explora în detaliu importanța Republica de la Užice astăzi, precum și implicațiile și repercusiunile sale în lumea modernă. Vom analiza modul în care Republica de la Užice a influențat viața de zi cu zi a oamenilor și cum a schimbat modul în care ne raportăm la lumea din jurul nostru. În plus, vom examina unele dintre cele mai relevante perspective și dezbateri din jurul Republica de la Užice, cu scopul de a oferi o viziune amplă și profundă asupra acestui subiect important.

Republica de la Užice
Užice
Užička Republika
Ужичка република
—  Teritoriul eliberat din Iugoslavia  —
← →
Drapel
Drapel
Imn național
Imn național nespecificat¹
Republica de la Užice în cadrul Serbiei din Al Doilea Război Mondial
Republica de la Užice în cadrul Serbiei din Al Doilea Război Mondial
Republica de la Užice în cadrul Serbiei din Al Doilea Război Mondial
CapitalăUžice
LimbăSârbo-croată
Guvernare
Formă de guvernarerepublică
Președinte 
Dragojlo Dudici
Secretar general³ 
Iosip Broz Tito
Istorie
Epoca istoricăAl Doilea Război Mondial
Partizani în Užice
Bătălia de la Drežnik
Ultimatumul Germaniei
Eliberarea din Užice
Bătălia de la Kadinjača
Cucerită
Economie
MonedăDinar iugoslav
¹ Hej Sloveni și alte cântece partizane erau folosite neoficial;
Președinte al Consiliului Popular al Serbiei
³Secretar general al Partidului Comunist din Iugoslavia. De asemenea Comandant Șef al partizanilor.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Republica de la Užice (adesea scrisă cu ghilimele „Republica de la Užice”, în sârbă Užička Republika, cu alfabetul chirilic: Ужичка република) a fost un teritoriu iugoslav eliberat, organizat ca un mini-stat militar, care a existat din toamna anului 1941 pentru o scurtă perioadă de timp în Iugoslavia ocupată de naziști, mai exact în partea vestică a Serbiei. Republica a fost înființată de mișcarea de rezistență a partizanilor și administrată din orașul Užice.

Istorie

Republica de la Užice cuprindea aproape toată partea vestică a Serbiei și avea o populație de mai bine de 300 000 de persoane. Era situată între linia Valjevo-Bajina Bașta în nord, râul Drina în vest, râul Morava Mare în est și regiunea Sandžak în sud.

Guvernul era format din „consilierii poporului” (odbori) iar comuniștii au deschis școli și publicat un ziar numit Borba (însemnând „Lupta”). Au reușit chiar să administreze un sistem poștal și aproximativ 145 de kilometri de cale ferată și să producă o fabrică de muniție din pivnițele băncii din Užice.[1]

În noiembrie 1941, în așa numita „prima-ofensivă”, trupele germane au reocupat acest teritoriu, în timp ce majoritatea partizanilor au fugit către Bosnia, Sandžak și Muntenegru, regrupându-se la Foča, în Bosnia.

Trivia

Filmul istoric Republica de la Užice din 1974 descrie evenimentele din scurta perioadă a Republicii de la Užice.

Note

  1. ^ The Balkans Misha Glenny, 1999, p.487

Bibliografie

  • Venceslav Glišić, Užička republika, Beograd, 1986.
  • Јован Радовановић, 67 дана Ужичке републике, Београд, 1972. (прво издање 1961.)
  • Boško N. Kostić, Za istoriju naših dana, Lille, France, 1949.

Vezi și

Legături externe