În lumea de astăzi, Rodion Cămătaru este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant. De la apariția sa, a fost subiect de dezbatere, cercetare și dezvoltare, generând un mare interes în diferite zone ale societății. De la mediul academic la cel de afaceri, Rodion Cămătaru și-a demonstrat capacitatea de a avea un impact semnificativ asupra vieților noastre. De-a lungul anilor, această temă a evoluat și s-a adaptat la schimbările din mediu, rămânând mereu actuală și stârnind un interes constant. În acest articol, vom explora Rodion Cămătaru în profunzime, analizând aspectele sale cele mai relevante și influența sa asupra diferitelor aspecte ale realității noastre actuale.
Rodion Cămătaru | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||||||
Informații generale | |||||||||
Nume complet | Rodion Gorun Cămătaru | ||||||||
Data nașterii | (66 de ani) | ||||||||
Locul nașterii | Strehaia, România | ||||||||
Înălțime | 190 cm | ||||||||
Poreclă | Cami | ||||||||
Post | Atacant | ||||||||
Cluburi de juniori | |||||||||
Ani | Club | ||||||||
1970–1974 | Progresul Strehaia | ||||||||
Cluburi de seniori* | |||||||||
Ani | Club | Ap | (G) | ||||||
1974–1986 |
![]() | 288 | (122) | ||||||
1986–1989 |
![]() | 89 | (76) | ||||||
1989–1990 |
![]() | 29 | (6) | ||||||
1990–1993 |
![]() | 71 | (26) | ||||||
Total | 477 | (230) | |||||||
Echipa națională | |||||||||
Ani | Țară | Ap | (G) | ||||||
1978–1990 |
![]() | 75 | (22) | ||||||
Palmares
| |||||||||
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern | |||||||||
Modifică date / text ![]() |
Rodion Gorun Cămătaru (n. 22 iunie 1958, Strehaia) este un fost fotbalist român, care a jucat în echipa națională de fotbal a României.
În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1984-1990, dar și pentru întreaga activitate.[1][2]
Rodion Gorun Cămătaru s-a născut la data de 22 iunie 1958 în orașul Strehaia și a debutat ca jucător de fotbal în Divizia A la echipa Universitatea Craiova la 10 noiembrie 1974 în meciul Universitatea Craiova - CFR Cluj-Napoca 1-1. A evoluat ca fotbalist timp de 12 sezoane la Universitatea, câștigând două titluri de campion al României (cu echipa) în sezoanele 1979-1980 și 1980-1981 și patru Cupe ale României (1977, 1978, 1981, 1983). În anul 1986 s-a transferat la Dinamo București, devenind golgheter al Diviziei A.
În anul 1987, Rodion Cămătaru a câștigat trofeul Gheata de Aur a Europei, marcând în acel sezon 44 de goluri pentru Dinamo, într-un număr de 33 de meciuri jucate. Această reușită de excepție a provocat multe comentarii și controverse, deoarece Cămătaru marcase 20 goluri în ultimele șase etape de campionat.
„M-am bătut atunci cu austriacul Toni Polster. El a dat 39 de goluri, eu 44. Se poate să fi fost directivă de partid, dar să știți că nimeni nu s-a dat la o parte ca eu să dau gol. Nu m-am rugat de adversari să mă lase. Cine poate ști cum o fi ajuns și austriacul la 39 de reușite? Țin minte că Polster a refuzat să vină la festivitatea de la Monte Carlo, dar acolo mie nu mi s-a reproșat nimic.[3]”—Rodion Cămătaru
Rodion Cămătaru a disputat 422 de meciuri pentru echipele de club, din care 377 în Divizia A, 29 la Charleroi și 71 la Heerenveen, marcând 198 goluri în Divizia A, în 15 sezoane. A jucat 47 de meciuri în cupele europene cu Universitatea Craiova și Dinamo București, marcând de șapte ori. Ultimul meci în Divizia A a avut loc la 14 iunie 1989 Dinamo București - FC Bihor Oradea 5-1.
S-a retras din activitatea de jucător de fotbal în anul 1993, după ce, din 1989, se transferase la echipe din Belgia și Olanda. Cămătaru a înscris la 20 mai 1993 ultimul gol ca fotbalist profesionist în finala Cupei Olandei la fotbal, jucând pentru echipa SC Heerenveen. Acel meci a fost câștigat însă de echipa adversă, Ajax Amsterdam.
Cămătaru a jucat în de 75 meciuri în echipa națională a României, pentru care a înscris 22 de goluri. El a făcut parte din lotul echipei de fotbal a României la turneele finale de la Campionatul European de Fotbal din 1984 și apoi de la Campionatul Mondial de Fotbal din 1990. Cu echipa națională a României a câștigat Cupa Balcanilor în 1980.
Sezon | Club | Țară | Meciuri jucate | Goluri |
---|---|---|---|---|
1974/75 | Universitatea Craiova | ![]() |
7 | 0 |
1975/76 | Universitatea Craiova | ![]() |
26 | 1 |
1976/77 | Universitatea Craiova | ![]() |
14 | 1 |
1977/78 | Universitatea Craiova | ![]() |
26 | 3 |
1978/79 | Universitatea Craiova | ![]() |
28 | 13 |
1979/80 | Universitatea Craiova | ![]() |
26 | 17 |
1980/81 | Universitatea Craiova | ![]() |
33 | 23 |
1981/82 | Universitatea Craiova | ![]() |
23 | 12 |
1982/83 | Universitatea Craiova | ![]() |
27 | 9 |
1983/84 | Universitatea Craiova | ![]() |
29 | 17 |
1984/85 | Universitatea Craiova | ![]() |
33 | 18 |
1985/86 | Universitatea Craiova | ![]() |
16 | 8 |
1986/87 | Dinamo București | ![]() |
33 | 44 |
1987/88 | Dinamo București | ![]() |
26 | 17 |
1988/89 | Dinamo București | ![]() |
30 | 15 |
1989/90 | R. Charleroi S.C. | ![]() |
24 | 6 |
1990/91 | R. Charleroi S.C. | ![]() |
5 | 0 |
SC Heerenveen | ![]() |
16 | 5 | |
1991/92 | SC Heerenveen | ![]() |
35 | 16 |
1992/93 | SC Heerenveen | ![]() |
20 | 5 |
Interviuri