Rogerius

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Rogerius. De la impactul său asupra societății de astăzi până la influența sa asupra istoriei trecute, Rogerius a jucat un rol crucial în multiple aspecte ale vieții umane. De-a lungul deceniilor, Rogerius a evoluat și s-a adaptat la schimbările din lume, demonstrându-și relevanța în diverse domenii. Cu o abordare multidisciplinară, vom analiza diferitele perspective și fațete ale Rogerius, pentru a înțelege mai bine importanța și locul său pe scena globală. Alăturați-vă nouă în acest tur al Rogerius și descoperiți tot ce are de oferit această temă.

Pentru alte sensuri, vedeți Rogerius (dezambiguizare).
Rogerius
Date personale
Născut1201[1][2] Modificați la Wikidata
Torremaggiore, Apulia, Italia[3] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
Split, Croația[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala Sfântul Domnius din Split Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiecronicar
preot romano-catolic​
canon]
prelat​
istoric
Arhidiacon
scriitor
călugăr creștin​
cleric​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiSplit[1][2] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[4][6][3]
limba italiană[6] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rogerius (n. 1201/1205, Torremaggiore, sudul Italiei - d. 14 aprilie 1266, Split, Croația, pe atunci în Regatul Ungariei) a fost un călugăr de origine italiană, canonic de Oradea, apoi arhiepiscop de Split.

Autor al cărții Carmen miserabile (titlu complet: „Carmen miserabile super destructione regni Hungariae temporibus Belae IV regis per Tartaros facta”), în care descrie marea invazie mongolă din 1241. Amintirile despre această invazie le-a scris în anul 1243, la Sopron. Câțiva ani mai târziu, în 1249, este menționat la Zagreb, tot în calitate de canonic. După ce a fost un timp la Lyon secretar al cardinalului englez Johannes Toletanus, a ajuns arhiepiscop la Spalato (azi Split, Croația). Numirea sa a fost făcută de papa Inocențiu al IV-lea și aprobată de regele Béla al IV-lea. Instalarea sa în funcție a avut loc în anul 1250. Rogerius este înmormântat în Catedrala din Split.

Un cartier din Oradea îi poartă astăzi numele.

Ediții ale Carmen miserabile

Niciun manuscris nu a supraviețuit din această operă. Prima ediție a fost tipărită în 1488 în două locuri (în aprilie la Brünn și în iunie la Augsburg). A fost retipărită la Frankfurt pe Main în anul 1600. Ediții moderne, în ordinea cronologică a aparițiilor:

  • ro Cântecul de jale de Rogerius, traducere de G. Popa-Lisseanu, (Fontes historiae Daco-Romanorum), București 1935
  • la Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros, ed. L. Juhasz, (Scriptores Rerum Hungaricarum), 2 voll., Budapest 1937-1938, pp. 543–88;
  • en The Mongol Mission. Narratives and Letters of the Franciscan Missionaries in Mongolia and China in the Thirteenth and Fourteenth Centuries, ed. Christopher Dawson, London and New York 1955.
  • en The Vinland Map and the Tartar Relation, edd. R.A. Skelton, T.E. Marston, e G.D. Painter, New Haven 1965, pp. 54–101.
  • la de Carmen miserabile, uebersetzt von Helmut Stefan Milletich; Nachwort von Franz Probst, (Burgenländische Bibliothek) Eisenstadt 1979. ISBN 3853740472|
  • de Der Mongolensturm. Berichte von Augenzeugen und Zeitgenossen 1235-1250, hrsg. Hansgerd Gockenjan und James R. Sweeney, Graz 1985, pp. 129–223

Note

  1. ^ a b CERL Thesaurus, accesat în  
  2. ^ a b „Rogerius”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b IdRef, accesat în  
  5. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  6. ^ a b Virtual International Authority File, accesat în  

Bibliografie

  • M. Rogerii canonici Varadiensis Carmen Miserabile super destructione regni Hungariae temporibus Belae IV regis per Tartaros facta (E Thuroczii editione Augustana ann. 1498)
  • Des Magisters Rogerius, Domherrn aus Großwardein, Carmen Miserabile, handelnd von der Zerstörung des ungarischen Königreiches zur Zeit Bela IV. durch die Tartaren, ediție bilingvă latină-germană, editor și postfață de Franz Probst, Eisenstadt 1979.

Legături externe