În lumea de astăzi, Ronaț a căpătat o mare relevanță în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie în domeniul muncii, social, cultural sau tehnologic, Ronaț a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a generat numeroase dezbateri și opinii contradictorii în societate. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Ronaț și vom analiza influența acestuia în diferite contexte. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem mai bine importanța și consecințele Ronaț în lumea contemporană.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Ronaț | |
— cartier — | |
Ronaț (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°45′22″N 21°10′13″E / 45.7561888°N 21.1702519°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
Municipiu | ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Ronaț este un cartier din Timișoara.
Ronaț apare în jurul anului 1900 ca o colonie de muncitori. Numele cartierului este de origine maghiară, întrucat majoritatea celor care au populat zona cu aproape două secole în urma erau maghiari. Istoria acestui cartier este strans legată de CFR, majoritatea locuitorilor din Ronaț fiind la un moment dat reprezentată de angajații ceferiști și familile acestora. Așezarea se află în vecinătatea magistralei ferate, au fost construite pavilioane pentru lucrători și existau mai multe puncte de lucru ale companiei de căi ferate în zonă. De altfel, gara se numea Ronaț și a dat numele cartierului.[1]
Cartierul Ronaț este o zonă multietnică, adunând reprezentanți ai comunităților maghiare, germane, sârbe și rrome. Populația acestui cartier al Timisoarei se ridică la 30.000 de locuitori, reprezentând a 11-a parte din populația orașului.
Transportul în comun se face cu ajutorul liniei de tramvai 5, care are ca stație terminus Ronaț. Recent a apărut și linia de autobuz 13, care duce pană la pasajul de cale ferată trecând mai întâi pe la Piața de Gros.[2]