Sanda Nițescu

În acest articol, vom explora subiectul Sanda Nițescu din diferite unghiuri pentru a înțelege mai bine importanța și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Sanda Nițescu a fost un subiect de interes și dezbatere în diverse domenii, atrăgând atenția experților și profesioniștilor din diferite discipline. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele perspective asupra Sanda Nițescu, precum și posibilele sale implicații pentru viitor. Vom examina, de asemenea, exemple concrete care ilustrează relevanța lui Sanda Nițescu în contextul contemporan. În cele din urmă, vom pune întrebări și reflecții care invită cititorul să-și aprofundeze cunoștințele și înțelegerea Sanda Nițescu.

Sanda Nițescu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (76 de ani) Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sanda Nițescu ( n. 19 mai 1937, București – d. 19 iulie 2013, Paris [2]) a fost un artist plastic, om de cultură și scriitor român, care era stabilită în Franța și își împărțea viața și activitatea între București și Paris.

Biografie

Sanda Nițescu a studiat artele plastice la Institutul „N. Grigorescu” din București, promoția 1959, fiind eleva lui Alexandru Ciucurencu și a lui Ionel Jianu. În 1966 cere azil politic în Franța și se stabilește la Paris. Aici pictează, expune, devine angajata filialei pariziene a marii agenții japoneze de publicitate și comunicare Dentsu, unde va lucra aproape 25 de ani, iar în ultima vreme scrie. A fost membră a AFPGT, (Association Française de la Presse gastronomique et touristique). A publicat Un fir de mărar și cerul albastru, traducere din franceză și prefață de Irina Mavrodin, desene de Horia Bernea (Cartea Romanească, București, 1998), apărută ulterior în versiune franceză (Un brin d'aneth et le ciel bleu, L'Harmattan, Paris, 2000) și Café, în traducerea și cu desenele autoarei (Cartea Romanească, București, 2002). Café a fost nominalizată la premiul ASPRO pe 2002 pentru proză scurtă.

Listă (incompletă) de opere publicate

  • Un fir de mărar și cerul albastru, traducere din franceză și prefață de Irina Mavrodin, desene de Horia Bernea, editura Cartea Românească, București, 1998 [3][4]
  • Un brin d'aneth et le ciel bleu - - Imprecis de cuisine roumaine, editura L'Harmattan, Paris, 2000) și
  • Café - O microtipologie a cafenelelor pariziene - cu ilustrațiile autoarei și fotografii ale fiului ei, Vladimir Nițescu (Cartea Românească), Paris, 2002
  • Steak de ton roșu sau fasole bătută? Ghid insolit cu 33 restaurante (Editura Humanitas), 2007
  • A sprig of dill, traducere în engleză de Josephine Bacon, Editura Pholiota, London, premiată la Gourmet World Cookbook Awards, 2007
  • Din 2006 contribuie la Dilemateca cu rubrica gastronomică, Preparate din carte

Decorații

În 2002, Sanda Nițescu a fost decorată cu ordinul Chevalier des Arts et des Lettres pentru serviciile aduse muzeelor naționale franceze în timpul activității sale la agenția Dentsu.

Referințe

  1. ^ Sanda Nitescu, Allgemeines Künstlerlexikon Online 
  2. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Selectia "Formula AS", Adriana Bittel, Formula AS - anul 2008, numărul 846, accesat la 21 ianuarie 2014
  4. ^ „Timpul se buclează, corpul își aduce aminte“, Cezar Gheorghe, Observator cultural - numărul 466, martie 2009, accesat la 1 februarie 2014

Legături externe