În lumea de astăzi, Saul Bellow este un subiect extrem de relevant, care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Importanța Saul Bellow a condus la o gamă largă de studii, dezbateri și analize în diferite domenii, de la știință și tehnologie la politică și cultură. De-a lungul timpului, Saul Bellow a devenit un punct central de interes pentru societate, generând atât entuziasm, cât și îngrijorare în egală măsură. În acest articol, vom explora în detaliu cele mai relevante aspecte ale Saul Bellow și vom analiza impactul acestuia asupra societății moderne.
Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în anul 1976).
"pentru înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa "[9].
S-a născut în Lachine, Québec (Canada) într-o familie de evrei, emigrați din Sankt Petersburg, Rusia. Când avea 9 ani familia s-a mutat în Chicago, Illinois (SUA), unde Bellow urmează cursurile Universității din Chicago, dar renunță și își ia un B.A. în sociologie și antropologie la Universitatea Northwestern. Chicago este și locul unde se desfășoară acțiunea multora din scrierile sale. S-a decis să devină scriitor după ce a citit romanul clasic al lui Harriet Becher Stowe "Coliba unchiului Tom". Bellow se mută în 1993 din Chicago la Brookline, Massachusetts, unde moare la 5 aprilie 2005, la vârsta de 89 ani. A fost îngropat în cimitirul evreiesc "Shir he-harim" din Brattleboro, Vermont. Opera sa se definește prin efortul de a descifra sensul existenței umane, ilustrată în mod pregnant de condiția intelectualului.
A fost primul romancier care a câștigat National Book Award de trei ori. În 1975 a obținut Premiul Pulitzer pentru "Darul lui Humboldt", iar în 1976, a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, premiul National Medal of Arts, în 1990 National Book Foundation Medal.
Romanul "Ravelstein" a produs o vie emoție în România, deoarece Saul Bellow l-a folosit drept model pe Mircea Eliade pentru unul dintre personajele sale cu idei fasciste. Cei doi au fost colegi la Universitatea Chicago.
Acțiunea romanului „Iarna Decanului” se petrece de asemenea în România comunistă, una dintre fostele sale soții (Alexandra Ionescu-Tulcea) era de origine română și scriitorul a însoțit-o la București în 1977,[10] într-o societate dominată de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, cu cozi și amestecul Securității în societate. Din acest motiv atmosfera din romanul său e cam sumbră.
Dintre romanele sale cităm doar pe cele mai cunoscute:
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)