În acest articol, vom explora Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe în profunzime, care este un subiect extrem de relevant astăzi. Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe este un concept care a trezit un mare interes în diverse domenii, de la știință la politică, inclusiv cultură și societate în general. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza diferitele fațete ale Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe, importanța sa în lumea contemporană și unele dintre controversele care gravitează în jurul lui. Acest articol își propune să facă lumină asupra Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe și să ofere o privire de ansamblu care să permită cititorului să înțeleagă mai bine domeniul și implicațiile sale. Fără îndoială, Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și care merită studiat în detaliu.
Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe | |
![]() | |
Poziția | Hasselberg![]() |
---|---|
Coordonate | 54°35′24″N 9°49′04″E / 54.590062°N 9.817863°E |
Suprafață | 8.748 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE1423394 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 8.748 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe este situat la coordonatele 54°36′07″N 9°51′32″E / 54.6019°N 9.8589°E.
Situl Schlei incl. Schleimünde und vorgelagerter Flachgründe a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 2004 pentru a proteja 3 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în ianuarie 2010[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 25 de habitate naturale: Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux, Lagune de coastă, Golfuri mici largi și golfuri puțin adânci, Recifuri, Vegetație anuală la limita mareei, Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase, Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice și baltice, Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase și nisipoase, Pășuni atlantice udate de apa mării (Glauco-Puccinellietalia maritimae), Dune mobile cu vegetație embrionară, Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria („dune albe”), Dune de coastă fixe cu vegetație erbacee („dune gri”), Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști uscate europene, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini alcaline, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de amfibieni, 1 specie de mamifere, 1 specie de reptile.[2]