Sen no Rikyu
În lumea de astăzi, Sen no Rikyu a devenit un subiect relevant care trezește interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. Influența sa variază de la nivel personal la nivel global, afectând aspecte precum economia, societatea, cultura și politica. Sen no Rikyu a reușit să capteze atenția cadrelor universitare, profesioniștilor și cetățenilor de rând, generând dezbateri și reflecții asupra impactului și relevanței sale în viața de zi cu zi. În acest articol, vom explora diverse perspective și abordări legate de Sen no Rikyu, analizând implicațiile și posibilele consecințe pentru viitor.
| Sen no Rikyu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | 田中 与四郎  |
| Poreclă | 茶聖 |
| Născut | 1522 Sakai, Japonia |
| Decedat | (69 de ani)[1][2] Kyoto, Japonia |
| Cauza decesului | sinucidere (Seppuku) |
| Părinți | Tanaka Yohyōe |
| Copii | Sen Dōan |
| Religie | Budism |
| Ocupație | călugăr budist tea master |
| Limbi vorbite | limba japoneză[3] |
| Activitate | |
| Porecle | 茶聖 |
| Organizație | Nobunaga Oda Toyotomi Hideyoshi |
| Rude | Sen Shōan |
| Profesor pentru | Rikyū Shichitetsu |
Modifică date / text  | |
Sen no Rikyū (千利休 Sen no Rikyū, Sen Rikyū, n. 1522, Sakai, Japonia – d. , Kyoto, Japonia) a fost un maestru al ceremoniei ceaiului din Japonia.
S-a născut în Sakai (prefectura Osaka de azi) într-o familie de comercianți; tatăl său se numea Tanaka Yōhei iar mama Tomomi Tayuki. În copilărie numele său era Yoshiro, dar mai târziu preotul Dairin Soto i l-a schimbat în Sōeki, urmând ca regentul Hideyoshi să i-l schimbe din nou, în 1585, în Rikyū. Mai este cunoscut și sub numele Hōsensai.
Rikyū s-a dovedit inegalabil nu numai în a prepara ceaiul (doar o parte din ceremonia ceaiului), ci și în a încorona acest act printr-o atitudine exemplară de meditație estetică. Lui i se datorează ingenioasa încifrare a artei ceaiului în formule care țin de wabi. El a propus patru principii de bază, pe care un maestru trebuie să le demonstreze in practică. Acestea sunt:
- wa sau "armonia", desemnând raportul ideal dintre individ și semenii săi, precum și dintre individ și natură
- kei sau "respectul", cu referire la atitudinea atât față de invitați, cât și față de instrumentele ceremoniale
- sei sau "puritatea", prin raportare la starea corporală și spirituală
- jaku sau "liniștea", proiectând în primplan dimensiunea psihologică a celor implicați în ritual.
De asemenea, Rikyū a stabilit un set simplu, compus din șapte reguli de bază, în fapt, instrucțiuni privind prepararea perfectă a ceaiului. În formulele concise ale maestrului se pot descoperi nu numai un model autentic de abordare a unei ceremonii complicate, ci, mai ales, reperele unui modus vivendi exemplar, modulat și dictat de legi estetice. Să nu uităm, așadar, că ritualul elaborat al ceremoniei ceaiului provine din doctrina budismului zen, al cărui comandament central vizează contemplarea naturii interioare și armonizarea acesteia cu esența universală: integrarea perfecta a antropicului în cosmos.
Note
- ^ Sen no Rikyu, Find a Grave, accesat în
- ^ Sen no Rikyu, Babelio
- ^ IdRef, accesat în
