În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Sinus urogenital, explorând originile, impactul și relevanța sa astăzi. De la apariția sa și până la influența sa în diverse sfere ale societății, Sinus urogenital a jucat un rol fundamental în modelarea lumii noastre. Pe parcursul acestei analize detaliate, vom examina cele mai relevante aspecte ale acesteia, precum și controversele și dezbaterile pe care le-a ridicat de-a lungul timpului. De la impactul său asupra culturii populare până la influența sa asupra politicii și economiei, Sinus urogenital s-a poziționat ca un subiect de interes inevitabil în discursul contemporan. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție despre Sinus urogenital, pentru a înțelege mai bine importanța și semnificația sa în societatea noastră.
Sinus urogenital | |
![]() Sinusul urogenital la embrionul uman de sex feminin, de 8-9 săptămâni (sinus urogenital este etichetat în partea inferioară a imaginii) | |
![]() Etapele dezvoltării organelor sexuale externe la masculin și feminin ("Deschiderea sinusului urogenital" etichetat în figurile C și D.) | |
Detalii | |
---|---|
Latină | sinus urogenitalis definitivus |
Carnegie stage | 15 |
Originea embrionară | cloaca |
Se dezvoltă în | uretră, vezică urinară, secțiunea inferioară a vaginului, glande vestibulare mari, glande bulbouretrale |
Gray's | p.1213 |
TE | E5.7.3.1.0.0.1 |
Terminologie anatomică |
Sinusul urogenital este o parte a corpului uman, prezent numai în stadiul de embrion, în perioada dezvoltării organelor excretoare și sexuale.[1] Se formează din porțiunea ventrală a cloacei, care se separă în canalul (sinusul) urogenital și sinusul anorectal.[2] Sinusurile rezultate sunt despărțite de o membrană de origine mezodermică ce se numește sept urorectal. În sinusul urogenital se deschid primordiile ureterelor, canalele mezonefrice și paramezonefrice.[3]
Către săptămânile a 4-a și a 5-a de dezvoltare embrionară, în partea anterioară a sinusului se dezvoltă tuberculul genital și plicele genitale. Tuberculul genital se transformă în clitoris la femeie sau penis la bărbat, iar plicele - în labii mici și, respectiv, în rafeul penian și scrotal.
La femeie, pereții dorsali ai sinusului urogenital dau naștere bulbilor sinovaginali, din care se va dezvolta partea inferioară a vaginului. Procesul de individualizare a regiunii inferioare a vaginului începe atunci când capătul distal al canalelor paramesonefrice, structuri care vor forma în cele din urmă uterul și fornixul vaginal.
La bărbat, sinusul urogenital este împărțit în trei secțiuni: superioară, pelviană și falică. Partea superioară formează vezica urinară, din secțiunea pelviană se dezvoltă porțiunea membranară a uretrei și cea falică dă naștere uretrei peniene.[4]