Sisak

În lumea de astăzi, Sisak este o problemă care a devenit din ce în ce mai relevantă în societate. De la apariția sa, a afectat diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, generând dezbateri, controverse și transformări semnificative. Influența sa se extinde în diferite domenii, de la cel politic la cel cultural, și a reușit să capteze atenția experților și a cetățenilor deopotrivă. Având în vedere diversitatea opiniilor și perspectivelor, este crucial să analizăm în detaliu și critic rolul pe care Sisak îl joacă în prezent, precum și posibilele sale implicații pentru viitor. De aceea, în acest articol ne propunem să examinăm în mod exhaustiv și obiectiv diferitele aspecte legate de Sisak, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare care să ne permită să înțelegem importanța și impactul acesteia asupra societății contemporane.

Sisak
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Sisak se află în Croația
Sisak
Sisak
Sisak (Croația)
Poziția geografică
Coordonate: 45°29′N 16°22′E ({{PAGENAME}}) / 45.48°N 16.36°E
ȚarăCroaţia Croația
CantonSisak-Moslavina
Componență35 naselja
Guvernare
 - Primar
Suprafață[2]
 - Total422,75 km²
Altitudine100 m.d.m.
Populație (2011)[1]
 - Total47.768 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal44000 Sisak
Prefix telefonic044
Localități înfrățite
 - GabrovoBulgaria
 - Heidenheim an der BrenzGermania
 - RemchingenGermania
 - SzombathelyUngaria
 - JihlavaCehia
 - LesznoPolonia
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sisak este un oraș în cantonul Sisak-Moslavina, Croația, având o populație de 47.768 de locuitori (2011). Orașul deține ape minerale hipertermale (42–54 °C).

Istorie

Monedă cu chipul lui Vetranio emisă la Siscia, în 350; avers: D N VETRA-NIO P F AVG, cap laureat, drapat, armură, spre dreapta; revers: CONCORDIA MILITVM, A; împăratul, în picioare, în haine militare, o stea deasupra capului, ține două labara; •ASIS*[3] în exergă

Fondată de celți, în secolul al IV-lea î.Hr., care au denumit-o Segesta apoi Segestica, denumită Siscia de romani, localitatea a cunoscut diferite ortografii, Sissek, Sisek, Sziszek, înainte de a deveni Sisak. Situată pe o movilă în mijlocul vechilor mlaștini de la confluența râurilor Sava (venind din nord) și Kupa (venind de la vest), acest sit permitea controlul traficului comercial, îndeosebi cel cu fier și cărbune provenind din actuala Bosnia-Herțegovina.

Se pare că terminația în „-tica” face referință la portul fluvial al orașului, stabilit pe malul râului Kupa. Urme ale stabilirii celților au fost descoperite sub zidurile romane în centrul orașului și pe malurile râului Kupa.

Între alte vestigii, cele ale zidului roman (în sud) datând din secolul I și poarta monumentală (în nord) dovedesc că orașul se întindea pe 1.600 de metri.

În anul 35 î.Hr., Octavianus Augustus a ocupat localitatea, pe care romanii au denumit-o Siscia, denumirea latină a actualului oraș Sisak.

În timpul domniei lui Dioclețian, Siscia a devenit capitală a Pannoniei.

Demografie


Componența etnică a orașului Sisak

     Croați (84,97%)

     Sârbi (6,43%)

     Bosniaci (3,45%)

     Romi (1,36%)

     Necunoscut (1,31%)

     Neclasificat (2,01%)


Componența confesională a orașului Sisak

     Catolici (78,13%)

     Ortodocși (6,86%)

     Fără religie și atei (5,56%)

     Musulmani (5,11%)

     Necunoscută (2,99%)

     Alte religii (1,34%)

Conform recensământului din 2011, orașul Sisak avea 47.768 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (84,97%) erau croați, existând și minorități de sârbi (6,43%), bosniaci (3,45%) și romi (1,36%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 1,31% din locuitori.[1] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (78,13%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (6,86%), persoane fără religie și atei (5,56%) și musulmani (5,11%). Pentru 2,99% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Orașe înfrățite

Note

  1. ^ a b „Componența etnică a cantonului Sisak-Moslavina pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în . 
  2. ^ a b Register of spatial units of the State Geodetic Administration of the Republic of Croatia 
  3. ^ ASIS este marca primei oficine a atelierului monetar roman de la Siscia.
  4. ^ „Componența confesională a cantonului Sisak-Moslavina pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în . 

Bibliografie

  • Cresswell, Peterjon; Atkins, Ismay; Dunn, Lily (10 July 2006). Time Out Croatia (First ed.). London, Berkeley & Toronto: Time Out Group Ltd & Ebury Publishing, Random House Ltd. 20 Vauxhall Bridge Road, London SV1V 2SA. ISBN 978-1-904978-70-1. Retrieved 10 March 2010.