În lumea de astăzi, Slovacii din România a câștigat o relevanță incontestabilă. Fie ca protagonist al unor schimbări majore, ca obiect de dezbatere sau ca punct de referință istoric, Slovacii din România trezește un interes larg răspândit. Impactul său se extinde dincolo de o anumită zonă, influențând diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în continuare rolul lui Slovacii din România și importanța sa în contextul actual. De la origine până la evoluție, inclusiv implicațiile sale, vom aprofunda într-o analiză completă care ne va permite să înțelegem mai bine domeniul de aplicare a Slovacii din România și relevanța sa în societatea actuală.
Slovacii (în limba slovacă slováci) sunt un grup etnic minoritar din România, numărând 17.199 persoane, conform recensământului din 2002.
Slovacii reprezintă 0,1% din totalul populației României. Trăiesc mai ales în partea vestică a țării, cele mai mari comunități de slovaci din România se întâlnesc în județul Bihor și județul Arad, unde alcătuiesc 1,22%, respectiv 1,25% din totalul populației. Dintre comunitățile slovace din Sălaj cele mai multe s-au asimilat, cu excepția celei din Făgetu, unde în 2002 mai trăiau aprox. 700 de slovaci.[1] Primarul comunei Plopiș, el însuși slovac, a inaugurat în anul 2006 un telecentru de telefonie prin internet, administrat de o călugăriță catolică din Slovacia.[2] Conform recensământului din 2002 totalul locuitorilor slovaci ai comunei Plopiș (inclusiv satul Făget) era de 901.[3]
Cea mai numeroasă comunitate de slovaci din România se află în orașul Nădlac din județul Arad, unde reprezintă aproape jumătate din totalul populației, alcătuind o majoritate relativă. La recensământul din 2002 din totalul de 8.144 de locuitori ai orașului, 3.844 s-au declarat slovaci (47,20%), 3.696 români (45,38%), 264 maghiari (2,24%) ș.a.m.d.[4]
Comuna cu cea mai mare pondere de slovaci din România este comuna Șinteu, Bihor, unde la recensământul din 2002 din cei 1.287 de locuitori 1.264 s-au declarat slovaci, 19 români și 4 maghiari.[5]
În localitatea Budoi, Bihor funcționează Liceul Teoretic Jozef Kozaček cu predare în limba slovacă. Pe lângă această instituție este asigurat și învățământul primar și gimnazial în limba maternă.
Liceul Teoretic „Jozef Gregor Tajovsky” din Nădlac are o secție cu predare în limba slovacă.
Sub aspect confesional, slovacii din județul Bihor sunt în majoritate absolută romano-catolici, iar cei din județul Arad sunt luterani.
Ca minoritate etnică recunoscută oficial, slovacii au, împreună cu minoritatea cehilor din România, un scaun asigurat în Camera Deputaților. Din 2016 deputatul acestora este Iarco Furic.
În anul 2008 primarul comunei Plopiș, Francisc Pisek, a fost condamnat la un an de închisoare (cu suspendare) pentru fapte de corupție.[6][7]
În trecut românii îi numeau pe slovaci tăuți, nume derivat de la etnonimul maghiar tóth.