În lumea de astăzi, Solon a devenit un subiect relevant de mare interes pentru un public larg. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra culturii populare, Solon este un subiect care continuă să genereze dezbateri și controverse. De la origini și până la evoluția sa în lumea contemporană, Solon a captat atenția academicilor, experților, entuziaștilor și a curioșilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu toate aspectele legate de Solon, oferind o privire de ansamblu cuprinzătoare și detaliată care va permite cititorului să înțeleagă mai bine importanța și relevanța sa în lumea de astăzi.
Solon | |
Bustul lui Solon, Muzeul Arheologic Național din Napoli (replică din 90 d.Hr. după un original grec din 110 î.Hr.) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | c 630 î.Hr. Atena |
Decedat | c 560 î.Hr. Cipru |
Ocupație | legislator, poet |
Limbi vorbite | limba greacă veche[1] ![]() |
Activitate | |
Rude | Pisistrate ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Solon (greacă: Σόλων, n. 630 î.Hr., Atena clasică, Grecia – d. 560 î.Hr., Cipru(d), Cipru) a fost un om de stat, legislator și poet atenian.
Reformele sale au oprit declinul economic și moral al Atenei și au pus bazele democrației ateniene.
S-a născut în Atena intr-o familie de nobili eupatrizi.[2] Solon nu a fost inițial foarte bogat, dar a acumulat avere din comerțul maritim. Atenienii erau atunci în principal agricultori, câștingându-și cu greu traiul în cultivarea pământului stâncos și arid al zonei.[3]
În acea perioadă Salamina, o insulă mare din apropierea Atenei, a fost ocupată de Megara, un oraș-stat învecinat cu Atena, pe drumul spre istmul Corint. Solon a ținut discursuri în piața publică (gr. agora) în care cheamă la eliberarea insulei și devine foarte popular după victoria atenienilor din 595 î.Hr.
A fost ales arhonte eponim în 594 î.Hr.
Solon a redactat o nouă constituție, cu scopul de a opri conflictul intern din Atena. El a anulat toate datoriile și a eliberat pe cei săraci din iobăgie. De asemenea, i-a inclus și pe săraci la guvernare, ca membri în Adunarea Generală legislativă (gr. ecclesia) și ca jurați în tribunale.
„Și pe mulți pe care frauda sau legea i-au vândut
Departe de pământul acesta binecuvântat, un sclav proscris,
Alegând dreptatea pentru soarta fiecăruia.[4]”
I-am readus la Atena; da, și pe unii,
Exilați de acasă de încărcătura apăsătoare a datoriilor,
Nemaivorbind draga limbă ateniană,
Și rătăcind departe, i-am readus;
Și pe cei care aici în cea mai josnică sclavie
Erau ghemuiți sub încruntarea unui stăpân, i-am eliberat.
Astfel puterea și dreptatea au fost unite în armonie,
Din moment ce prin forța legii mi-am câștigat scopurile
Și mi-am ținut promisiunea. Legi egale
Pe care le-am dat celor răi și buni cu imparțialitate
Au fost create patru clase sociale după avere, cu primele trei nominalizând membri în Consiliul celor 400, cu atribuții executive:
Solon nu a favorizat pe săraci sau pe bogați.
„Am dat mulțimii rangul potrivit nevoilor lor,
Nu le-am luat onoarea și nu am dat nimic lăcomiei lor;
Și nu aș vrea ca unul să triumfe, când triumful nu ar fi drept.[6]”
Pentru cei bogați în putere, care în bogăție erau glorioși și mari,
M-am gândit că nimic nu ar trebui se li se întâmple nedemn de splendoarea și starea lor;
Așa că am stat cu scutul întins și amândoi au fost în siguranță la adăpostul lui,
După reforme a plecat din Atena pentru o perioadă de zece ani. La întoarcere a fost un oponent al tiranului Pisistrate. A fost considerat printre cei „Șapte Înțelepți” ai Greciei antice.