Problema Speranța nu moare în zori este o problemă de mare relevanță astăzi, deoarece are implicații în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra sănătății publice până la consecințele sale asupra economiei și mediului, Speranța nu moare în zori este un subiect care stârnește interesul experților și cetățenilor deopotrivă. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Speranța nu moare în zori, cu scopul de a înțelege mai bine importanța și implicațiile sale în societate. Fie prin date statistice, mărturii personale sau analize științifice, vom încerca să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Speranța nu moare în zori | |
Informații generale | |
---|---|
Ediția originală | |
Modifică date / text ![]() |
Speranța nu moare în zori este o piesă de teatru dramatică în două părți de Romulus Guga din 1973.[1] Este prima piesă de teatru a lui Guga, care anterior a publicat romanele Nebunul și floarea (1970) și Viața postmortem (1972) și două volume de poezie. Speranța nu moare în zori a fost prima dată pusă în scenă la 31 martie 1973.[2]
Într-o mică haltă CFR, călătorii sunt obligații să-și întrerupă călătoria. Aceștia sunt informați că nu pot pleca mai departe din cauza războiului, în timp ce destinele țării și implicit și ale lor urmează un alt curs. Lumea adunată în mica haltă este obligată să se înfrunte și să se autodefinească. Personajele sunt reprezentanți ai unor categorii sociale diferite care se înfruntă și se autodefinesc.[3]
A avut premiera absolută la 31 martie 1973 la Teatrul Național din Târgu Mureș.[2] Scenografia și regia artistică a piesei - Dan Micu.[2]