În lumea de astăzi, Steinberggebiet a devenit un subiect de interes constant pentru societate. De la începuturile sale, Steinberggebiet a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile, generând dezbateri, discuții și reflecții. De-a lungul timpului, Steinberggebiet și-a demonstrat relevanța în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, arătându-și influența în cultură, tehnologie, politică, educație și multe alte domenii. Este evident că Steinberggebiet continuă să trezească un interes unic și special în oameni, reflectând impactul său de durată asupra societății de astăzi. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Steinberggebiet, pentru a înțelege mai bine importanța și semnificația sa în lumea noastră de astăzi.
Steinberggebiet | |
Poziția | Steinberg![]() |
---|---|
Coordonate | 50°32′28″N 12°27′19″E / 50.540986°N 12.455148°E |
Suprafață | 216 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE5440301 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Steinberggebiet este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 216 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Steinberggebiet este situat la coordonatele 50°32′21″N 12°27′25″E / 50.5392°N 12.4569°E.
Situl Steinberggebiet a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 2002 pentru a proteja 1 specie de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2011[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 6 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află o specie protejată[2] de amfibieni: triton cu creastă (Triturus cristatus)