Stelian Mateescu

În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Stelian Mateescu, un subiect care a captat de-a lungul timpului curiozitatea și interesul a numeroși oameni. De la impactul său asupra societății moderne până la relevanța sa în istorie, Stelian Mateescu a jucat un rol fundamental în diferite aspecte ale vieții noastre. Printr-o analiză exhaustivă, vom pătrunde în nuanțele și dimensiunile Stelian Mateescu, expunând importanța și influența sa în diferite domenii. De asemenea, vom examina diferitele perspective care există în jurul Stelian Mateescu, permițând astfel o înțelegere mai largă și mai completă a acestui subiect foarte relevant.

Stelian Mateescu
Date personale
Născut1903 Modificați la Wikidata
Decedat1976 (73 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Stelian Mateescu (n. 1903, Craiova – d. 1976, București) a fost un scriitor și filozof român, coleg de generație cu Mircea Vulcănescu, elev al lui Nae Ionescu.

După absolvirea Facultății de Filosofie și Litere din București (promoția 1924-1925), a urmat studii la Paris în vederea susținerii doctoratului în filosofie.

Student fiind, Stelian Mateescu era poreclit de colegi „micul Kant”. Aceștia vorbeau de el ca de un fenomen, un al doilea Pico della Mirandola, de care se temeau profesorii.[1]

A fondat Societatea de Estetică (1925-1928) și a colaborat la Gândirea, Contimporanul, Cuvântul și Vremea.

Scrieri

  • Directiva Absolutului, tipărită în colecția „Studii capitale pentru orientarea în veac”, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, București, 1933. (În volum este reprodus și articolul „Metafizica laică și Metafizica Sfinților”, publicat în 1930 în revista Gândirea).[2]

Note

  1. ^ Arhivat în , la Wayback Machine.Mircea Eliade, Memorii, Ed. Humanitas, București, 1991, 1997, ISBN 973-28-0760-l
  2. ^ „Metafizica laică și metafizica sfinților”. Arhivat din original la . Accesat în .