Stojan Novaković

În acest articol, vom aprofunda subiectul Stojan Novaković, un subiect care a stârnit interesul multor oameni din întreaga lume. Stojan Novaković este un subiect care acoperă diferite aspecte și implicațiile sale au un impact semnificativ asupra societății noastre. În acest sens, vom explora diferitele dimensiuni ale Stojan Novaković, analizând relevanța sa actuală și proiecția sa în viitor. În plus, vom examina diferite perspective și opinii ale experților în domeniu, oferind o viziune completă și obiectivă asupra Stojan Novaković. Prin urmare, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra unui subiect care stârnește, fără îndoială, un mare interes astăzi.

Stojan Novaković
Date personale
Nume la naștereKosta Novaković Modificați la Wikidata
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Šabac, Mačvanski upravni okrug, Serbia[2][3][1] Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[2][1][4] Modificați la Wikidata
Niș, Regatul Serbiei[2][3][1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Nou din Belgrad​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Principatul Serbiei
 Regatul Serbiei Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
heraldist]
filolog​
scriitor
politician
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[5][6][7] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Belgrad
Prva beogradska gimnazija]  Modificați la Wikidata
Partid politicSrpska napredna stranka], Liberalna stranka (Srbija)]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Konstantin „Stojan” Novaković (n. , Šabac, Mačvanski upravni okrug, Serbia – d. , Niș, Regatul Serbiei) a fost un istoric, academician, scriitor, critic literar, translator, politician și diplomat sârb. A fost de două ori prim-ministru al Regatului Serbiei, de trei ori ministru al educației și o singură dată ministru al afacerilor interne. A fost liderul Partidului Progresiv, cel mai important partid politic liberal din Serbia acelei epoci.

În Almanahul sârbo-croat din 1911 a publicat un articol cu titlul Peste o sută de ani, în care prezintă o imagine utopică a Belgradului în anul 2011, sub forma unor file din jurnalul unui contemporan: „Într-o dimineață a lunii mai din anul de grație 2011 după Iisus Cristos, soarele strălucește orbitor deasupra Belgradului. În jurul imensului oraș, colinele sunt un fermecător covor de grădini înflorite, iar pe multicolorul lor fundal se disting profilurile moderne ale sutelor de vile. Cerul e străbătut de zecile de avioane care transportă oameni, mărfuri, poștă spre Ljubljana, Zagreb, Sarajevo, Ohrida, Skopje, Niš. Micile orășele de odinioară, Zemun și Pancevo, au devenit ele înșile mari localități, legate de Belgrad printr-o linie de tramvai. Mai multe poduri leagă între ele malurile Dunării și Savei, iar apele celor două fluvii sunt brăzdate de numeroase vapoare. Trenurile pornesc din gara centrală în toate direcțiile, câteva dintre ele pline de pasageri veseli care călătoresc spre litoralul Adriaticii.” Articolul se încheie astfel: „Rămânem uimiți când ne gândim că oamenii de pe aceste meleaguri au putut trăi cândva altfel decât în zilele noastre”.[8]

Note

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Marea Enciclopedie Rusă, accesat în  
  3. ^ a b Новакович Стоян, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)​ 
  4. ^ The Fine Art Archive, accesat în  
  5. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ Bîrlădeanu, Victor (). De la Dunăre la Adriatica. București: Editura Tineretului. pp. 21–22.