În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Strâmtoarea Bering, un subiect interesant care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Strâmtoarea Bering a trezit un viu interes în diferite domenii, fie în sfera academică, științifică, culturală sau socială. De-a lungul istoriei, Strâmtoarea Bering a avut un impact semnificativ asupra modului în care înțelegem lumea din jurul nostru, iar influența sa rămâne actuală și astăzi. Prin acest articol, vom explora diferitele aspecte și perspective legate de Strâmtoarea Bering, în încercarea de a înțelege mai bine importanța și relevanța sa în societatea noastră.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Strâmtoarea Bering | |
![]() Fotografie din satelit a strâmtorii Bering | |
![]() | |
Măsuri | |
---|---|
Adâncime maximă | 90 m ![]() |
Localizare | Oceanul Pacific Oceanul Arctic ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Strâmtoarea Bering (rusă Берингов пролив) este situată între Capul Dejnev, Rusia (punct situat la extremitatea estică, 169°43' E, a Asiei) și Capul Prince of Wales, Alaska (punct situat la extremitatea vestică, 168°05' V, a continentului american), aproximativ la latitudinea de 65° 40' N (la sud de Cercul Polar).
Strâmtoarea are o lățime de 83 km (cu mențiunea că la jumătatea distanței se află un grup de două insule, numite Insulele Diomede) și o adâncime cuprinsă între 30 m și 50 m. Ea face legătura între Marea Chukchi (Oceanul Arctic), în nord, și Marea Bering (Oceanul Pacific), în sud. Cu toate că, în 1648, cazacul Semyon Dezhnev a trecut pentru prima dată strâmtoarea, aceasta poartă numele lui Vitus Bering, un danez născut în Rusia, care a trecut prin strâmtoare mult mai târziu, în anul 1728.
|date=
(ajutor)