În lumea de astăzi, Stromgewässer este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. De-a lungul istoriei, Stromgewässer a fost subiect de studiu și analiză de către experți din diferite domenii, care caută să înțeleagă impactul și domeniul de aplicare al acestuia în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origini și până în prezent, Stromgewässer a evoluat și s-a adaptat la schimbările și provocările prezentate de lumea contemporană. În acest articol, vom explora importanța Stromgewässer și influența sa asupra societății de astăzi, precum și diferitele puncte de vedere care există în jurul acestui subiect.
Stromgewässer | |
![]() | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 53°16′47″N 13°39′23″E / 53.279788°N 13.656374°E |
Suprafață | 2.582,52 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE2747302 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Stromgewässer este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC, sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 2.582,52 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Stromgewässer este situat la coordonatele 53°15′58″N 13°39′09″E / 53.2661°N 13.6525°E.
Situl Stromgewässer a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 2000.[1][2]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 18 habitate naturale: Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini alcaline, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[2]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[1]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 4 specii de plante, 4 specii de amfibieni, 1 specie de reptile.[1]