Suprafață echipotențială

În zilele noastre, Suprafață echipotențială este un subiect care a captat atenția oamenilor din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Suprafață echipotențială a dobândit o relevanță fără precedent în societatea modernă. De la origini și până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, Suprafață echipotențială a generat un interes din ce în ce mai mare în diverse domenii, de la știință și politică până la cultura populară. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete ale Suprafață echipotențială, evoluția sa în timp și influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi.

Suprafețele echipotențiale sunt suprafețe de un potențial scalar constant ale unui câmp vectorial. Pe o suprafață echipotențială, potențialul are aceeași valoare.[1] Sunt utilizate pentru a vizualiza o funcție scalară de (n) dimensiuni într-un spațiu cu (n-1) dimensiuni. Gradientul potențialului scalar, indicând direcția de creștere maximă, este perpendicular pe suprafață și este zero în interiorul regiunii echipotențiale dimensionale.

Termenul este utilizat în electrostatică, astrodinamică, mecanica fluidelor și geodezie.

Proprietăți

În astrodinamică deplasarea unui satelit (cu masa m) al unui corp ceresc masiv cu masa M sursă a unui câmp gravitațional pe un arc al unei orbite circulare este caracterizată de lucru mecanic nul LAB al forței gravitaționale a corpului masiv pe arcul AB al orbitei, arc cu puncte de valori numerice identice (denumite puncte echipotențiale) ale potențialului gravitațional .

Similar astrodinamicii, în electrostatică, valoarea numerică a mărimii LAB necesare pentru a deplasa o sarcină electrică q dintr-un punct al unei suprafețe echipotențiale generate de sarcina imobilă Q în oricare punct al aceleiași suprafețe este zero deoarece toate punctele suprafeței au același potențial electric[2] .

Mai mult chiar, suprafețele echipotențiale sunt întotdeauna perpendiculare pe liniile de câmp electric sau gravitațional, ce trec prin acesta.

  • Linii de câmp și suprafețe échipotențiale create de două sarcini electrice
  • A=+20 et B=+5.
    A=+20 et B=+5[3].
  • A=+20 et B=-5.
    A=+20 et B=-5[3].

Format:Message galerie

Note

  1. ^ Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, Gold, București, 2016, articolul Echipotențial
  2. ^ "Equipotential Lines." HyperPhysics. Georgia State University
  3. ^ a b engleză {{{1}}} James Clerk Maxwell, A treatise on electricity and magnetism, vol 1 ISBN: 0486606368

Vezi și