Sărătură

În lumea de astăzi, Sărătură a avut un rol fundamental în viața noastră. De la apariția sa, a avut un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale societății noastre, transformând modul în care comunicăm, lucrăm, relaționăm și chiar ne distram. Sărătură a fost subiect de dezbateri, controverse și admirație, generând opinii contradictorii care reflectă importanța și influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Sărătură, analizând impactul și relevanța acestuia în lumea contemporană.

Sărătură desemnează în română un tip de sol relativ sărac și greu cultivabil, care conține săruri minerale în exces față de solurile obișnuite și care se găsește răspândit pe întreg teritoriul României. După tipul de sare în exces, sărăturile pot fi, în special, bazice (sau alcaline), dar există și sărături care se comportă ca soluri acide.

Ameliorarea solurilor, inclusiv a sărăturilor, este o problemă complexă care se rezolvă prin participarea comună unor specialiști în chimie, pedologie și agricultură.

Unele specii de plante, care s-au adaptat unui mediu ostil vieții, trăind pe soluri cu concentrații sporite de săruri, în special din grupa haloidelor, deci pe terenuri sărăturate, sunt denumite plante halofile, sau plante de sărătură.[1]

Note

  1. ^ „Halofile (plante)”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și