În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Tărâță. De-a lungul istoriei, Tărâță a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, trezind emoții, opinii și dezbateri nesfârșite. Timp de secole, Tărâță a jucat un rol crucial în diverse culturi și societăți, influențând modul în care trăim, gândim și relaționăm. Prin acest articol, vom explora multiplele fațete ale Tărâță, de la impactul său asupra societății până la evoluția sa în timp, cu scopul de a oferi o viziune largă și îmbogățitoare asupra acestui subiect captivant.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Tărâță este un produs de morărit, format din măruințirea învelișului grăunțelor de cereale în procesul de măcinare. Tărâța se separă de făină prin procesul de cernere.
Componente nutritive (în jur de 30%):
Alți factori nutritivi:
Fibre vegetale care nu sunt elemente nutritive pentru om, doar pentru rumegătoare:
Elemente anti-nutritive precum:
Nu se recomandă administrarea de mari cantități de tărâțe la copii pentru că pot avea un efect negativ asupra creșterii.
Tărâțele în mod tradițional se folosesc ca furaje pentru hrana animalelor mai ales pentru bovine și cabaline. Dacă se folosește în alimentația porcinelor carnea va fi mai săracă în grăsimi, va fi mai macră.
În ultima perioadă tărâțele au devenit din ce în ce mai folosite în alimentația umană din cauza conținutului crescut de fibre naturale care au rol benefic pentru tranzitul intestinal și de asemenea în regimurile pentru slăbit din cauza valorii nutritive scăzute și a senzației de sațietate pe care o lasă după consum.
Tărâțele se folosesc și în panificație în fabricarea pâinilor cu tărâțe.
Din fermentarea tărâței se obțin huștele din care se face o zeamă acră numită borș cu care, mai ales în Moldova, se înăcresc ciorbele.