TGV Sud-Est
În acest articol, subiectul TGV Sud-Est va fi abordat dintr-o perspectivă largă și completă, cu scopul de a oferi informații relevante de interes pentru cititori. Vor fi analizate diferite aspecte legate de TGV Sud-Est, originea, evoluția, impactul și relevanța sa astăzi. În plus, vor fi explorate diferite opinii și puncte de vedere asupra TGV Sud-Est, pentru a îmbogăți dezbaterea și a oferi o viziune cuprinzătoare asupra subiectului. Pe parcursul articolului vor fi prezentate date, statistici și informații solide care să susțină fiecare argument, pentru a oferi conținut de calitate și de încredere pentru cititorul interesat să-și aprofundeze cunoștințele despre TGV Sud-Est.
| TGV Sud-Est | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Caracteristici tehnice | |
| Ecartament | standard |
| Capacitate | |
| Total locuri | 350  |
Modifică text  | |
TGV Sud-Est, numit și TGV PSE ( Paris – Sud-Est ) sau TGV SE, este prima generație de TGV SNCF. Se caracterizează în special prin aspectul original portocaliu.
Primele garnituri de tren au fost construite în 1978 și puse în serviciu comercial din 1980 (după o campanie de testare), în special pentru a opera trenurile TGV Paris – Lyon la deschiderea LGV Sud-Est în 1981; ultimele trenuri au părăsit fabrica în 1986. O versiune tri-curent a fost creată pentru a deservi Elveția; toate ramele în cauză au fost retrase și radiate până în 2012. În plus, ramele bicurent sunt retrase din serviciu între 2012 și 2019, apoi radiate la rândul lor până în 2021, fiind înlocuite de rame TGV Duplex(d) și TGV POS(d).[1]
Note
- ^ „40 ans de TGV Sud-Est (dernier épisode)”. www.aiguillages.eu. Accesat în .
Bibliografie
- Redoutey, Denis (), Le Matériel moteur de la SNCF, La Vie du Rail(d), ISBN 978-2-915034-65-3
- Gonnard, Mario-Rémi (), Prodigieux TGV, Presses et Éditions Ferroviaires