Tanți Cocea
| Tanți Cocea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Tanți Cocea |
| Născută | 7 decembrie 1909 București, România |
| Decedată | (80 de ani) București, România |
| Părinți | Nicolae Cocea și Florica Mille |
| Frați și surori | Dina Cocea |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | actriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Alte premii | |
| 1953 - Ordinul Muncii Clasa a II-a 1967 - Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Tanți Cocea, menționată uneori Tantzi Cocea, pe numele real Constanța Cocea Sîrbu, (n. 7 decembrie 1909, București – d. 24 martie 1990, București) a fost o actriță română de teatru și film.
Biografie
Fiică a scriitorului N.D. Cocea și a Mariei Grigorescu, Tanți Cocea s-a născut la București la data de 7 decembrie 1909.[1] Sora ei mai mică a fost actrița Dina Cocea (1912-2008). Debutează în anul I de Conservator cu rolul Fifinei din piesa „Maya”, în regia Mariettei Sadova, la Teatrul Poștei.[2] În 1957 debutează pe marele ecran în filmul Bijuterii de familie, regizat de Marius Teodorescu după un scenariu scris în colaborare cu Malvina Urșianu.[3]
A debutat la Teatrul Liber, înființat de Dida Solomon-Calimachi, în stagiunea 1931-1932 în Maya de Simon Gantillon. În ultimii ani ai carierei a interpretat-o pe Gertrude, în Hamlet de Shakespeare la Teatrul Bulandra în montarea lui Ion Olteanu (1959), a jucat rolul Vidrei din Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu, tot la Teatrul Bulandra.
Tanți Cocea a fost căsătorită cu dr. prof. Panait Sîrbu[4][5].
Distincții
- Ordinul Muncii clasa a II-a (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[6]
- titlul de Artist emerit al Republicii Populare Romîne (3 noiembrie 1956) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”[7]
- Ordinul Muncii clasa a II-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”[8]
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[9]
Filmografie
- Steaua fără nume (teatru radiofonic, 1954) – necunoscuta Mona
- Bijuterii de familie (1958) – Elena Vorvoreanu[10]
- Cartierul veseliei (1965) – Rada, soția lui nea Gheorghe și mamă a cinci copii[11]
- Răpirea fecioarelor (1968) – mama lui Amza[12]
- Serata (1971) – verișoara profesorului, gazda seratei[13]
- Păcală (1974) – mama lui Păcală
- Instanța amînă pronunțarea (1976) – mama lui Buzescu[14]
Note
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 144.
- ^ Fosino, F.O. 87 artiști bucureșteni din teatru, opera și revistă: portrete – biografii - amintiri (PDF). Editura Cultura Poporului. pp. 109–110.
- ^ Sîrbu, Eva (). „Tanți Cocea: Am iubit oamenii care fac film”. Actorii noştri : Interviuri uitate. 2. București: Editura Ara. pp. 76–84.
- ^ Istoria Spitalului Clinic „Prof. Dr. Panait Sîrbu” din București | eAsistent.ro
- ^ pe urmele doctorului panait sarbu si ale actritei tantzi cocea html, magazinul-de-carte.ro
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 578 din 3 noiembrie 1956 pentru conferirea titlurilor de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă” și „Artist emerit al Republicii Populare Romîne” unor artiști dramatici, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 31, 3 decembrie 1956, p. 256.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 224.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 227.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 256.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 330.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 351.
Bibliografie
- Marcu, George; Ilinca, Rodica. Enciclopedia personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2012;
- Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului. vol. 1. București: Editura Geneze, 1999.
Lectură suplimentară
- Alterescu, Simion. Actorul și vîrstele teatrului românesc. București: Editura Meridiane, 1980;
- coord. Zamfirescu, Ion; coord. Alterescu, Simion. Teatrul românesc contemporan: 1944-1974. București: Editura Meridiane, 1975.
