Teodora Nemanjić
În zilele noastre, Teodora Nemanjić a devenit un subiect de mare relevanță și interes în multe domenii. De la politică la știință, cultură și tehnologie, Teodora Nemanjić ocupă un loc proeminent în discuțiile și dezbaterile actuale. De-a lungul timpului, am asistat la modul în care Teodora Nemanjić a evoluat și s-a adaptat la schimbările sociale, economice și tehnologice. În acest articol, vom explora în profunzime impactul Teodora Nemanjić asupra societății moderne, analizând implicațiile și consecințele sale în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi.
| Teodora Nemanjić | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1330  |
| Decedată | 1381 (50 de ani) |
| Părinți | Ștefan Dečanski Maria Palaiologhina |
| Frați și surori | Jelena Nemanjić Šubić Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei Simeon Uroș |
| Căsătorită cu | Dejan Dragaš (din ) |
| Copii | Jovan Dragaš Constantine Dragaš Teodora Dragaș |
| Religie | Biserica Ortodoxă Sârbă |
| Ocupație | călugăriță creștină |
| Apartenență nobiliară | |
Modifică date / text  | |
Teodora Nemanjić sau Nemanici (în sârbă Теодора Немањић; n. 1330 – d. 1381) a fost despoina (soția despotului) de Kumanovo, Dejan Dragaș (fl. 1355). A fost fiica regelui Ștefan Uroș al III-lea Dečanski al Serbiei, iar cel mai mare frate al său a fost țarul sârb, Ștefan Uroș al IV-lea Dușan. A avut doi fii, Constantin Dejanovici (decedat în Bătălia de la Rovine) și Iovan Dragaš, și o fiică. Ulterior a devenit călugăriță adoptând numele Evdokija (Евдокија, gr. Eudokia), de aceea este cunoscută în istoriografie sub numele de Teodora-Evdokija (Теодора-Евдокија).[1]
Familie
Teodora s-a născut în 1330,[2] ca fiica cea mai mică a regelui sârb Ștefan Uroš al III-lea Dečanski cu a doua soție a sa, Maria Palaiologhina. Bunicii ei materni au fost Ioan Comnenul Paleologul, guvernator al Salonicului și Irene Metochitissa. Teodora a avut un frate, Simeon Uroș și o soră, Jelena; ea a mai avut doi frați vitregi din prima căsătorie a tatălui ei cu Teodora Smileț a Bulgariei, Ștefan Uroș Dușan și Dușica. Când Teodora avea un an, la insistența nobilimii, Ștefan Uroș Dușan și-a atacat tatăl care a fost închis, pus în lanțuri și ulterior sugrumat. În consecință, el a uzurpat tronul sârb ca Ștefan Uroș al V-lea. Mama ei a încercat fără succes să obțină coroana pentru Simeon; învinsă în eforturile ei, s-a retras într-o mănăstire și a murit în 1355.
Căsătorie
În 1347, la vârsta de 17 ani, Teodora s-a căsătorit cu Despotul Dejan. I s-a acordat titlul de sebastocrator de către fratele ei, Stefan Dušan.[2] După căsătorie ei a fost realizată o pictură frescă a Teodorei la mănăstirea creștină ortodoxă sârbă din Visoki Dečani. Împreună, Teodora și Dejan au avut trei copii, Constantin, Iovan și Teodora:
- Constantin (d. 1395), căzut la bătălia de la Rovine, el a avut un fiu cu o femeie fără nume, căsătorit a doua cu Eudokia din Trebizond, fără să aibă copii
- Iovan (d. 1378), a căzut la bătălia de pe Marița ,
- Teodora, căsătorită cu 1. Žarko, 2. Đurađ I Balšić
Viața religioasă
La o dată neînregistrată, Teodora a urmat exemplu mamei sale și a făcut jurăminte monahale. Mama ei a luat numele Marta, iar Teodora, după ce a devenit călugăriță, a adoptat numele Eudokia. Într-un hrisov datat din 1379, a fost consemnat faptul că Eudocia imperatrix et filius Constantinus a donat proprietăți Mănăstirii Hilandar.[2]
Referințe
- ^ Rajicic, Miodrag (1954). Основно језгро државе Дејановића: Прилози нашој историској географији - Nucleul de bază al statului lui Dejanov: contribuții la geografia noastră istorică”]. Историски часопис -- Jurnal istoric. nr. 4 (1952—1953): pp. 227—243.
- ^ a b c Cawley, Charles. Medieval Lands, Serbia
Vezi și
- Eudokia Angelina (Evdokija Anđel), Mare Prințesă a Serbiei 1196-1198