Astăzi, Trestie de zahăr este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Atât în domeniul academic, cât și în lumea muncii, Trestie de zahăr a câștigat o importanță fără precedent datorită multiplelor sale implicații în societatea actuală. De la impactul său asupra economiei până la influența sa asupra politicii și culturii, Trestie de zahăr a devenit un subiect de dezbatere constantă. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Trestie de zahăr și vom analiza relevanța acestuia în diverse contexte. De la origini și până la proiecția viitoare, Trestie de zahăr continuă să genereze un mare interes și controverse, așa că este esențial să ne aprofundăm înțelegerea pentru a aborda în mod eficient provocările și oportunitățile sale.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Trestia de zahăr | |
---|---|
![]() | |
Trestia de zahăr | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Plantae |
Diviziune: | Monocotiledonate |
Clasă: | Commelinids |
Ordin: | Poales |
Familie: | Poaceae |
Specie: | S. officinarum |
Nume binomial | |
Saccharum officinarum L. | |
Modifică text ![]() |
Trestia de zahăr (Saccharum officinarum) este plantă din familia Poaceae, subfamilia Panicoideae care cuprinde 3270 de specii.
Ca aspect planta seamănă cu bambusul sau cu porumbul. Tulpina poate atinge o grosime de 5 cm și o înălțime de 4 metri.
Planta este cultivată de om în Asia de Sud Est din secolul al V-lea î.e.n. Prin comerț planta a ajuns să fie cultivată prin secolul I e.n. și în Orientul Apropiat. Zahărul cristalin obținut din trestie de zahăr se păstra mai bine, fiind mai adecvat pentru transport. Din cauza dificultăților de producere a zahărului, costul unui kilogram, era echivalentul mediu a două salarii unui cetățean obișnuit. Abia prin anul 1500 prin cultivarea plantei în coloniile din Brazilia, prețul zahărului scade.
În bazinul mediteraneean, prin comerțul cu arabii, planta era cunoscută deja în perioada romană fiind, până la obținerea din sfeclă, singura sursă de zahăr. Originea trestiei de zahăr este controversat revendicată în India și în China. Prin portughezi planta ajunge în America de Sud.
Azi trestia de zahăr este produsă pe tot globul, ea reprezentând 79% din producția de zahăr din lume.[1]
Producția de trestie de zahăr – 2020 | |
---|---|
Țara | Milioane de tone |
![]() |
757.1 |
![]() |
370.5 |
![]() |
108.1 |
![]() |
75.0 |
Total mondial | 1870 |
Sursa: FAOSTAT, ONU[2] |
Munca pe plantațiile de trestie de zahăr este slab plătită, ea fiind frecvent efectuată de către copii.