Subiectul Tudor Dumitru a generat un mare interes și dezbatere în ultimii ani. Cu opinii contradictorii și poziții diverse, Tudor Dumitru a devenit un punct de discuție între experți și societate în general. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Tudor Dumitru, de la originea până la impactul său astăzi. Vom analiza diferitele perspective care există în jurul Tudor Dumitru, precum și relevanța acestuia în diferite domenii. În plus, vom examina modul în care Tudor Dumitru a evoluat de-a lungul timpului și care este proiecția sa viitoare. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi tot ce trebuie să știți despre Tudor Dumitru!
Tudor Dumitru | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() |
Decedat | 1982 (73 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | istoric ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Tudor Dumitru (n. 22 mai 1908, Isverna, județul Mehedinți — d. 28 octombrie 1982, Iași)[2] a fost un istoric, arheolog, epigrafist, numismat și profesor universitar român cu importante descoperiri și studii despre Dacia romană, Drobeta, Cavalerii danubieni.[3]
Tudor Dumitru a absolvit liceul Traian din Drobeta Turnu Severin, apoi își continuă studiile la Facultatea de Istorie din București și la Academia Română din Roma. Doctor în istorie, decan al Facultății de Istorie, membru al Societății Internaționale de arheologie, Dumitru Tudor este un reprezentant de prim rang al științei istoriei și arheologiei de la noi. Asemeni celor mai mulți istorici români, și Dumitru Tudor împletește vigoarea științifică cu pasiunea, reușind astfel performanța mult râvită și admirată de a învia lumea trecutului. În cazul lui, putem vorbi de omul de știință dublat de scriitorul inspirat. El a consacrat numeroase studii și lucrări epocii îndepărtate a românilor: Cavalerii danubieni, Istoria sclavagismului în Dacia romană, Sucidava. Une cité daco-romaine et byzantine en Dacie, Corpus monumentorum religionis equitum danuvinorum, Orașe, târguri și sate în Dacia romană, Decebal și Traian, etc. Lucrările sale s-au bucurat și se bucură de un amplu ecou în țară și peste hotare.[necesită citare]
Obține Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române în anii 1937, 1940, 1942.