Tulei

În lumea de astăzi, Tulei a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public din ce în ce mai larg. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a importanței sale în contextul actual, Tulei continuă să fie un subiect de dezbatere și analiză în diferite domenii. Din sfera academică la sfera populară, Tulei continuă să genereze interes și să provoace reflecții asupra implicațiilor și consecințelor sale pentru lumea contemporană. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Tulei, analizând implicațiile acestuia, evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul actual.

Un pui de porumbel de stâncă (Columba livia) cu tuleie pe spate și abdomen. Capul este acoperit cu puf
Un pui de trupial (Quiscalus quiscula) cu tuleie pe spate și aripi.
Un peruș (Melopsittacus undulatus) cu tuleie (albastre) pe piept și gâtlej păstrate de când era pui
Tuleiele învelite în teci (albastre) în moțul unui mascul al unei ciori negre (Corvus corone). Jardin des Plantes, Paris.
Fața unui tânăr cu tuleie (ţepi pe barbă și mustăți)

Tuleiele sunt pene în creștere, imediat după apariția lor la suprafața pielii și până când capătă aspectul de pană complet formată. Ele sunt învelite de o teaca cornoasă care le protejează în primele etape ale creșterii lor și care se destramă în cele din urmă. La pui tuleiele apar la câteva zile de la eclozare. În timpul năpârlirii se poate observa prezența tuleielor sau a penelor noi care în timpul creșterii sunt mai scurte, noi și neuzate.[1][2][3] [4][5][6]

La om tuleiele (țepii) sunt fire de păr scurt și rigid abia crescut pe fața, de obicei în mustața sau în barba tinerilor sau uneori pe fața femeilor (în engleză bristle).[7]

În botanică tuleiele, sunt ramuri anticipate, apărute precoce, foarte scurte.[8] În agricultură tuleiele sunt tulpinele unor plante, în special, partea rămasă din tulpină după tăierea recoltei (de ex.: la porumb, la floarea-soarelui, etc.). Tuleii (tulpinile, cocenii) se utilizează ca furaj sau în industria celulozei și la fabricarea panourilor aglomerate. [9]

Note

  1. ^ Ion Dinu. Dicționar enciclopedic de zootehnie. Editura Ceres, București 1982
  2. ^ Victor Ciochia. Dinamică și migrația păsărilor. Editura Științifica și Enciclopedica București, 1984
  3. ^ Lovette, I. J., & Fitzpatrick, J. W. (Eds.). (2016). Handbook of bird biology. John Wiley & Sons
  4. ^ Carnaby, T. (2008). Beat about the bush: birds. Jacana Media.
  5. ^ Jenni, L., & Winkler, R. (2020). The biology of moult in birds. Bloomsbury Publishing.
  6. ^ Lucas, A. M. & P. R. Stettenheim (1972). Avian Anatomy, Integument. Part I. Agricultural Handbook 362. United States Department of Agriculture, Washington D.C.
  7. ^ Corneliu Năstase. Dicționar englez-român de medicină și biologie. Iași, Nasticor, 2004
  8. ^ Lexiconul Tehnic Romîn. Elaborare nouă. Vol. 13 (Pol-Ram). Editura Tehnică, București, 1963
  9. ^ Lexiconul Tehnic Romîn. Elaborare nouă. Vol. 18 (Trol - Z). Editura Tehnică, București, 1966

Legături externe