Una furtiva lagrima

Problema Una furtiva lagrima este de cea mai mare importanță astăzi, deoarece are un impact asupra diferitelor aspecte ale societății. De la origini, Una furtiva lagrima a generat un mare interes și dezbatere, trezind curiozitatea și reflecția în oameni. Acest articol urmărește să aprofundeze diferitele aspecte legate de Una furtiva lagrima, analizând impactul acestuia în diferite domenii și evoluția sa în timp. Printr-o abordare obiectivă și aprofundată, ne propunem să oferim o perspectivă completă asupra Una furtiva lagrima, pentru a îmbogăți cunoștințele cititorilor și a genera o dezbatere constructivă în jurul acestui subiect.

Una furtiva lagrima (O lacrimă furtivă) este o romanță din actul II, scena 3 din opera italiană Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Este cântată de Nemorino (tenor) când se pare că elixirul dragostei pe care l-a cumpărat pentru a câștiga inima femei sale de vis, Adina, funcționează. Nemorino este îndrăgostit de Adina, dar ea nu este interesată de o relație cu un bărbat inocent, de la țară. Pentru a-i câștiga inima, Nemorino cumpără o poțiune de dragoste pe toți banii pe care îi are în buzunar. Acea poțiune de dragoste este de fapt un vin roșu ieftin vândut de un medic ambulant șarlatan, dar când o vede pe Adina plângând, știe că s-a îndrăgostit de el și este sigur că „elixirul” a funcționat.[1]

Text

Textul original
Una furtiva lagrima
negli occhi suoi spuntò:
Quelle festose giovani
invidiar sembrò.
Che più cercando io vo?
Che più cercando io vo?
M'ama! Sì, m'ama,
lo vedo, lo vedo.
Un solo istante i palpiti
del suo bel cor sentir!
I miei sospir confondere
per poco a' suoi sospir!
I palpiti, i palpiti sentir,
confondere i miei co' suoi sospir.
Cielo, si può morir;
di più non chiedo, non chiedo.
Ah, cielo! Si può! Si può morir!
Di più non chiedo, non chiedo.
Si può morir! Si può morir d'amor.

Referințe

  1. ^ "Una furtiva lagrima" Arhivat în , la Wayback Machine.. Aria database site. Accesat la 24 iulie 2021

Vezi și

Legături externe