În lumea de astăzi, Vasile Dîncu a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. Fie că vorbim despre Vasile Dîncu la nivel personal, profesional, științific sau cultural, impactul și prezența acestuia sunt de netăgăduit. Importanța lui Vasile Dîncu a fost subiect de dezbatere și analiză în diverse sectoare, iar influența sa se extinde în timp și spațiu. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Vasile Dîncu, de la originea sa până la evoluția sa și impactul său asupra societății actuale. De asemenea, vom examina diferite perspective și puncte de vedere asupra Vasile Dîncu, cu scopul de a aprofunda în sensul și relevanța sa în lumea contemporană.
Vasile Sebastian Dîncu (n. , Runcu Salvei, Bistrița-Năsăud, România) este un politician român, de profesie sociolog. În legislatura 2004-2008 a fost membru al Senatului României, ales în județul Cluj pe listele partidului PSD.
În guvernul condus de Adrian Năstase - Guvernul Adrian Năstase (28 decembrie 2000 - 21 decembrie 2004), a fost ministru al informațiilor publice. Între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017 a fost ministru al administrației și dezvoltării regionale în guvernul Dacian Cioloș.[6] Din 25 noiembrie 2021 până pe 24 octombrie 2022 a devenit ministrul Apărării Naționale în guvernul Nicolae Ciucă.[7]
La inceputul războiului ruso-ucrainean, a afirmat că românii ar trebui să se obișnuiască cu ideea de a fi vecini cu Federația Rusă – „Vom învăța să trăim cu rușii la graniță” (februarie 2022), iar în octombrie 2022, „singura șansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia” și „ideal ar fi să se ajungă la o situație de negociere, chiar dacă s-ar ajunge la un conflict înghețat, negocierea tot ar face mai mult bine decât ceea ce se întâmplă acum”. Declarația de solidarizare cu țara agresoare, a unui ministru al apărării al unei țări membre NATO, în cea mai mare criză europeană de la al Doilea Război Mondial, țară ce are graniță directă cu statul atacat, a fost extrem de gravă.
A fondat două companii de cercetare sociologică - Institutul de Studii Sociale, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania (1994) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES (2009).[8][9][10][11][12]
Este profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București. Susține cursuri de Sociologie Generală, Opinie publică, Comunicare, Cercetare de piață, Management strategic. Este conducător de doctorat la IOSUD de pe lângă Universitatea București (din 2005).
Este membru ESOMAR[13] (European Society for Opinion and Marketing Research), al Societății Sociologilor din România[14] și al Asociației Sociologilor din România.
Este fondator al săptămânalului regional Transilvania REPORTER[15] și al Revistei SINTEZA – revistă de cultură și gândire strategică[16].
Din anul 2014, este membru al Uniunii Scriitorilor din România[17].
A fost prezent în mediul politic în perioada 2000-2007, deținând pe parcursul timpului funcții de conducere în cadrul Partidului Social Democrat, dar și funcții importante în domeniul guvernamental și de stat, printre care cea de Ministru al Informațiilor Publice (2000-2003)[18] [necesită citare]și șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale[19] (2003-2004). A fost senator în Parlamentul României în legislatura 2004-2008[20] și membru în Grupul Socialiștilor în Parlamentul European[21] (2005-2007). În noiembrie 2015, numele lui a fost vehiculat de presă [22] ca fiind una dintre variantele pentru funcția de Prim Ministru, după demisia lui Victor Ponta din funcția de șef al Executivului.[23] În cele din urmă, prim ministru a devenit Dacian Cioloș, iar Vasile Dîncu a fost numit ministru al dezvoltării regionale și administrației publice în guvernul acestuia, deținând și portofoliul de viceprim-ministru.[6]
La finele anului 2019 s-a reînscris în PSD, iar din august 2020 este Președinte al Consiliului național al Partidului Social Democrat.
Candidează pentru Senatul României, la alegerile din 6 decembrie 2020.
Activitatea științifică este centrată pe dezvoltarea unor analize și a unor teme de cercetare empirică privind realitatea românească din multiple unghiuri, dar mai ales pe mutațiile din zona realității simbolice și a infrastructurilor mentalitare (care este, de altfel, și subiectul tezei de doctorat), pe crearea de instituții, pe un proiect de prezență publică constantă, pe articularea de contraideologii. De-a lungul carierei didactice a pus bazele mai multor facultăți, centre de cercetare sau masterate în universități publice și private din București și Cluj-Napoca.
Activitatea sa didactică este orientată pe dezvoltarea unui proiect de discurs sociologic aplicat. A realizat numeroase studii în domeniile: teorie socială, sociologia opiniei publice, cercetarea relațiilor interetnice, sociologia mass media și a comunicării de masă, cercetare sociologică, atitudini și comportamente politice, securitate și gestiunea riscurilor, cultură și instituții, studiul credințelor colective, ideologiilor și superstițiilor.[24]
|title=
(ajutor)