Vitoșa
În lumea de astăzi, Vitoșa a câștigat o relevanță fără precedent. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii sau importanței sale în sfera economică, Vitoșa este un subiect care nu trece neobservat. De-a lungul timpului, am asistat la modul în care Vitoșa a evoluat și s-a adaptat la circumstanțele în schimbare ale lumii moderne. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete ale Vitoșa și relevanța sa astăzi. De la origini și până la influența sa asupra prezentului, vom analiza modul în care Vitoșa a marcat un înainte și un după în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi.
| Vitoșa | |
 Vitoșa văzut din Sofia | |
| Altitudine | 2290 m |
|---|---|
| Localizare |  Bulgaria |
| Coordonate | 42°34′N 23°17′E / 42.567°N 23.283°E |
| Localizare pe hartă | |
| Bulgaria | |
Modifică date / text  | |
Vitoșa este un masiv montan de origine vulcanică, situat în partea de sud-vest a Bulgariei, dominând orașul Sofia, al cărui simbol este. Altitudinea maximă (2.290 m) este atinsă în Cerni Vrah (în traducere Vârful Negru).
Vitoșa în cultura populară
Muntele Vitoșa este menționat în romanul Căpitanul Conan (1934) al scriitorului francez Roger Vercel, distins cu premiul Goncourt. La poalele lui se termina aleea de călărie care pornea din Parcul Boris și era frecventată de ofițerii cavaleriști bulgari și francezi în anul următor încheierii Primului Război Mondial. Locotenentul Norbert, naratorul romanului, descrie astfel muntele Vitoșa:
„un munte izolat în câmpie, un munte cu înfățișare încăpățânată, supărată, acoperit cu desișuri zburlite. Bătea dinspre el un vânt pe care-l înghețaseră zăpezile de pe vârf.[1]”
Note
- ^ Roger Vercel, Căpitanul Conan, Editura Polirom, Iași, 2014, traducere din limba franceză de Laurențiu Zoicaș, p. 175.